51 de intrări

Articole pe această temă:

217 definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

d smi [At: IST. L. ROM. I, 25] 1 A șasea literă a alfabetului limbii române. 2 Sunet corespunzător literei d (1). 3 Semn grafic corespunzător literei d (1). 4 Consoană ocluzivă dentală surdă. etimologie lipsă în original

D, d, s. m. 1. A șasea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (consoană ocluzivă dentală sonoră). [Pl. și (1, n.) d-uri]

D s. m. invar. A șasea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană oclusivă dentală sonoră (4)). [Pr.: de]

D s. m. invar. A cincea literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o consoană oclusivă dentală sonoră. – Pronunțat: de.

D m. a patra literă a alfabetului.

d m. A patra literă a alfabetuluĭ latin. Reprezentă un sunet dental sonor, după cum t reprezentă tot acel sunet, dar mut. Ca cifră, la Romanĭ însemna și „500”.

d 1. Numele celui de al patrulea sunet al gamei* în nomenclatura alfabetică provenită de la latini prin intermediul teoreticienilor din Evul Mediu. În teoriile muzicale anglo-germ. actuale, d este echivalentul lui re*; popoarele romanice au înlocuit în solmizație* literele prin silabe (D = re). 2. În sistemul modurilor (1, 3) gregoriene, d este finalis (v. finală) pentru modul 1 și 2 (dorian și hipodorian). 3. Cheie*: D era folosită cu acest rol, prin sec. 13-16, însoțită întotdeauna de o cheie de sol. 4. Abrev.: discant*, dominantă*; da capo*; dal segno*, destra (v. d.m.).

de4 pp [At: PSALT. HUR. 2 / V: (reg) dă, di / E: ml de] Exprimă: 1 Natura obiectului determinat Spirit de inițiativă, Oameni de bine. 2 Titlul de noblețe Duce de Burgundia. 3 Descendența Fecior de împărat. 4 Materia din care e făcut un obiect Blocuri de beton Si: din. 5 Elementele constitutive ale unui grup Roiuri de albine. 6 Conținutul Pahar de apă Si: cu. 7 Raportul de filiație Pui de urs, nepot de unchi. 8 Relația Prieten de joacă, de pahar. 9 (În toponime) Situarea în spațiu Filipeștii de Pădure, Roșiorii de Vede, Picior de Munte. 10 Punctul de plecare în spațiu Plecarea de acasă. 11 Locul existenței simultan cu natura obiectului determinat Aerul de munte. 12-13 Momentul în care se petrece (sau din care datează) ceva Întâmplarea de dimineață, De trei ani e tot bolnav. 14 Proveniența Haine de import Si: din. 15 Destinația obiectului determinat Sală de dans. 16 Termenul care, în realitate este determinat de calificativul precedent O frumusețe de fată. 17-18 Introduce un nume predicativ care exprimă calitatea (sau natura) obiectului determinat Cine este de vină? Obiectul este de sticlă. 19 (Îe) A fi ~ A avea A fi de aceeași vârstă. 20 Exprimă materia Haine de tergal Si: din. 21 Arată scopul Banii sunt de plătit facturile Si: pentru. 22 Arată apartenența El e de-al casei. 23 Exprimă necesitatea E de dorit să muncești mai mult. 24 Exprimă ipoteza E de presupus că... 25 Introduce un complement circumstanțial de loc, arătând punctul de plecare al acțiunii Se ridică de jos. 26 Introduce un complement circumstanțial de timp, arătând începutul acțiunii A ajuns de ieri. 27 Introduce un complement circumstanțial de timp, arătând data la care se (va) petrece ceva Ei vin de Crăciun Si: la. 28 Introduce un complement circumstanțial de mod (cu sens iterativ sau multiplicativ) A văzut filmul de trei ori. 29 Introduce un complement circumstanțial de mod cantitativ Înalt de trei metri. 30 (Îlav) ~ fapt În realitate. 31 (Îlav) ~ bună seamă Desigur. 32 (Îlav) Cât se poate ~ Foarte. 33 (Îlav) Mai presus ~ (toate) Cel mai mult. 34 Introduce un complement circumstanțial de cauză Plânge de supărare. 35 Introduce un complement circumstanțial de scop Roșii de salată. 36 Introduce un complement circumstanțial de relație Bun de gură, bun de comerciant Si: cât despre, privitor la, în ceea ce privește. 37 Introduce un complement de agent Cartea e scrisă de ea. 38 Introduce un complement indirect S-a apropiat sufletește de mine. 39 Introduce un complement direct (exprimat prin supin) Am terminat de scris. 40 (Îe) A avea ~... A trebui Are de completat un formular. 41 (Introduce complementul direct în imprecații) Bat-o Dumnezeu de babă! 42 Introduce un subiect (exprimat prin supin) E ușor de zis, e mai greu de făcut. 43 Intră în construcții cu numerale distributive Câte cinci milioane de lei de om. 44 Introduce cardinale adverbiale De două ori. 45 Intră în construcția numeralelor cardinale de la 20 în sus, înaintea pluralului „mii” sau a substantivelor la plural Treizeci de mii, cincizeci de muncitori. 46 Face legătura între articolul adjectival „cel” („cea”) și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua” Cel de-al patrulea. 47 Leagă un numeral fracționar (cu valoare substantivală) de obiectul la care acesta se referă Un sfert de oră. 48 Intră în componența modului supin al verbului De făcut. 49 (Rar) Precedă un verb la infinitiv, rezultând construcții echivalente conjunctivului A încetat de a mai încerca... 50 Este element de compunere în cuvinte sudate sau nu Deoarece, dedulci, floare de piatră, floare de colț, untdelemn. 51 (Îla) Fel ~ fel Divers(e). 52-53 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dinainte(a) Din față (fața). 54-55 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dinapoi(a) Din spate(le). 56-57 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dindărăt(ul) Din dos(ul). 58-59 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ deasupra De peste. 60-61 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ dedesubt(ul) De sub. 62-63 (Îlav; îlpp; construită cu G) ~ primprejur(ul) Din jur(ul). 64 (Îlc) ~ când Din momentul. 65 (Îlc) ~ vreme ce Pentru că. 66 (Îlc) ~ unde Din ce loc. 67 (Îlc) ~ cum De îndată ce. 68 (Îcr până) Exprimă cuprinderea maximă între două limite De sus până jos, de ieri până azi. 69 (Îc) ~ pe Exprimă ideea de suprapunere prin contact Cartea de pe masă. 70 (Îc) ~ prin Exprimă ideea răspândirii Oameni de prin sate. 71-72 (Îc) ~ sub Exprimă ideea de situare inferioară (în contact) Creionul de sub masă, foaia de sub carte. 73 (Îc) ~ către De (39). 74 (Îc) ~ cu Încă (de) De cu seară. 75 (Îc) ~ după Din spatele De după deal. 76 (Cu sens temporal; îac) După De după război. 77 (Îc) ~ la Din De la Cluj. 78 (Îac) Dinspre. 79 (Îac) Din momentul. 80 (Îc) ~ lângă Din apropierea Si: lângă. 81 (Îc) ~ pe lângă Aproximativ din apropierea Si: lângă. 82 (Îac) În legătură oficială cu Organ de pe lângă Parlament. 83 (Cu sens temporal; îc) ~ peste Peste. 84 (Cu sens spațial; îac) Dincolo de. 85-86 (Cu sens temporal și spațial; îc) ~ până la Până la. 87 (Îc) ~a La De-a dreapta Tatălui.

debye sm [At: LTR2 / P: débai / E: eg, fr debye] (Fiz) Unitate de măsură a momentului electric.

deutériu sn [At: MACAROVICI, CH. 254 / V: ~m / P: de-u~ / E: fr deutérium] Izotop al hidrogenului, folosit drept combustibil termonuclear în reactoarele nucleare Si: hidrogen greu.

AC, ace, s. n. 1. Mică ustensilă de oțel, subțire, ascuțită și lustruită, prevăzută cu un orificiu prin care se trece un fir, care servește la cusut. ◊ Expr. A avea (sau a găsi) ac de cojocul cuiva = a avea mijloace de a înfrâna sau de a pedepsi pe cineva. A călca (sau a umbla) ca pe ace = a merge încet, cu grijă. A scăpa ca prin urechile acului = a scăpa cu mare greutate. Nici cât un vârf de ac = extrem de mic, foarte puțin, aproape deloc. A căuta acul în carul cu fân = a se apuca de o muncă zadarnică. 2. (Cu determinări) Nume dat unor obiecte asemănătoare cu un ac (1), având diverse întrebuințări. Ac cu gămălie. Ac de siguranță. Ac de păr.Ac de mașină = ac pentru mașina de cusut. Ace de gheață = cristale de gheață, subțiri și ascuțite, care se formează iarna. 3. Piesă sub formă de ac (1) la unele instrumente de măsură sau în medicină. Ac magnetic. Acul busolei. Acul de seringă. ♦ Macaz. 4. (Biol.) Organ de apărare și de atac al unor animale, în formă de ghimpe sau de vârf ascuțit. ♦ Organ în formă de ac (1) sau de ghimpe care acoperă pielea unor animale, folosit pentru apărare. Acele ariciului. 5. Frunză îngustă, ascuțită, caracteristică coniferelor. 6. Compuse: acul-doamnei = plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe și cu fructe terminate cu un cioc lung (Scandix pecten veneris); ac-de-mare = pește marin, lung și ascuțit, în formă de andrea, acoperit cu plăci osoase (Syngnathus rubescens).Lat. acus.

DE4 prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi. ♦ (În titlurile de noblețe) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... Căsuța lui de paiantă. b) (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un pahar de apă. 4. (Atributul exprimă un raport de filiație) Un pui de căprioară. 5. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. 6. (Atributul arată autorul) Un tablou de Țuculescu. 7. (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal arată) a) (Subiectul acțiunii) Începutul de toamnă; b) (Obiectul acțiunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Prieten de joacă. 9. (Atributul arată locul) a) (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... ◊ (În nume topice) Filipeștii de Pădure; b) (punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă; c) (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... Plănuiau amândoi viața lor de mâine.Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arată proveniența) Cizme de împrumut. 12. (Atributul arată destinația obiectului determinat) Sală de dans. 13. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusețe de cupă.Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II. (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină?Expr. A fi de... = a avea... Suntem de aceeași vârstă. ♦ (Numele predicativ arată materia) Făcut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprimă apartenența) Era de-ai noștri. 2. (Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fi” și un supin, exprimă necesitatea) E de preferat să vii. III. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). Se ridică de jos. 2. (Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată momentul inițial al acțiunii) Începând cu... De mâine. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia.... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: a) (în construcții cu funcție de complement circumstanțial de timp) Zi de zi. An de an; b) (în construcții cu funcție de complement circumstanțial de mod) Fir de fir; c) (în construcții cu funcție de complement circumstanțial de loc) Casă de casă (= în toate casele, pretutindeni); d) (în construcții cu funcție de complement direct) Om de om (= pe toți oamenii); e) (în construcții cu funcție de subiect) Trece spre miazănoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A văzut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... Și plângeam de supărată. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Roșii de salată. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca să..., pentru a... VII. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (În loc. adv.) De fapt. De bună seamă. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. ♦ (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... 3. (Complementul are și sens consecutiv; în loc. adj. și adv.) De moarte = îngrozitor, teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. 4. (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cât se poate de bine. ♦ (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă termenul de comparație) Mai presus de toate îmi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: a) (complementul determină un adjectiv) Bun de gură; b) (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) De iute, e iute ca focul; c) (complementul determină un verb) De foame aș răbda, dar mi-e somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunări se convocau de direcție. X. (Introduce un complement indirect). 1. (După verbe) S-a apropiat de mine. 2. (După expresii verbale ca „e bine” și după interjecții ca „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea niciuna). 3. (După verbe ca „a lua”, „a lăsa” etc.) Ca, drept. M-a luat de nebun. 4. (În legătură cu construcții distributive) Pentru. S-au împărțit câte trei cărți de om. 5. (După adjective ca „vrednic”, „demn”, „bucuros” etc.) Bucuros de oaspeți. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a învăța. XI. (În construcții cu funcție de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... Învățam de toate. 2. (Complementul este exprimat printr-un supin) În ce privește, cu. Am terminat de scris.Expr. A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi.... 3. (Pop.; înaintea unui verb la infinitiv) A încetat de a plânge. 4. (În imprecații) Bat-o Dumnezeu de babă. XII. (În construcții cu funcție de subiect) 1. (Pop.; construcția prepozițională are sens partitiv) Scrie cu argințel, Că de-acela-i puțintel. 2. (Subiectul este exprimat printr-un verb, la supin) E ușor de văzut. XIII. 1. (Face legătura dintre numeralele cardinale și substantivele determinate) a) (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) O mie de lei; b) (după numerale cu valoare nehotărâtă, ca „zeci”, „sute” etc.) Mii de fluturi mici albaștri; c) (În structura numeralelor cardinale de la 20 000 în sus, înaintea pluralului „mii”) O sută de mii. 2. (Face legătura dintre articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua”) Celui de-al treilea lan. XIV. Element de compunere formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. 1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesupt, de aceea, de cu seară etc. 2. În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: despre, dintre, dinaintea, de dindărătul etc. 3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: de cum, de când, de vreme ce, deoarece etc. 4. (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: decurge, dedulci, demâncare, deplin.Lat. de.

DEBYE s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a momentului electric. [Pr.: debái.Abr.: D] – Din engl., fr. debye.

DEBYE s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a momentului electric. [Pr.: debái.Abr.: D] – Din engl., fr. debye.

DEUTÉRIU s. n. Izotop al hidrogenului, folosit drept combustibil termonuclear în reactoarele nucleare. [Pr.: deu-] – Din fr. deutérium, germ. Deuterium, engl. deuterium.

arată toate definițiile

Intrare: d
d2 (s.n.) substantiv neutru
  • pronunție: de, dî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • d
  • d-ul
  • d-u‑
plural
  • d-uri
  • d-urile
genitiv-dativ singular
  • d
  • d-ului
plural
  • d-uri
  • d-urilor
vocativ singular
plural
  • pronunție: de, dî
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • d
plural
  • d
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: ac-de-mare
ac-de-mare substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ac-de-mare
  • acul-de-mare
plural
  • ace-de-mare
  • acele-de-mare
genitiv-dativ singular
  • ac-de-mare
  • acului-de-mare
plural
  • ace-de-mare
  • acelor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: act de vorbire
act de vorbire substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • act de vorbire
  • actul de vorbire
plural
  • acte de vorbire
  • actele de vorbire
genitiv-dativ singular
  • act de vorbire
  • actului de vorbire
plural
  • acte de vorbire
  • actelor de vorbire
vocativ singular
plural
Intrare: de (prep.)
de3 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • de
  • d‑
interjecție (I10)
  • dă
dupră prepoziție
prepoziție (I12)
  • dupră
dupren prepoziție
prepoziție (I12)
  • dupren
Intrare: de abia
de abia
compus
  • de abia
de-abia
compus
  • de-abia
Intrare: de aceea
de aceea
compus
  • de aceea
de-aceea
compus
  • de-aceea
Intrare: de ajuns
compus
  • de ajuns
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: de aproape
compus
  • de aproape
compus
  • de-aproape
Intrare: de asemenea
compus
  • de asemenea
compus
  • de-asemenea
compus
  • de asemeni
compus
  • de-asemeni
Intrare: de ce
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
conjuncție (I11)
  • dece
Intrare: de fel
de fel
compus
  • de fel
Intrare: de loc
de loc
compus
  • de loc
Intrare: de o parte
compus
  • de o parte
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: de-a
compus
  • de-a
Intrare: de-a curmezișul
de-a curmezișul locuțiune adverbială
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: de-a dreptul
de-a dreptul locuțiune adverbială
compus
  • de-a dreptul
Intrare: de-a dura
compus
  • de-a dura
Intrare: de-a face
compus
  • de-a face
Intrare: de-a gata
compus
  • de-a gata
Intrare: de-a lungul
compus
  • de-a lungul
Intrare: de-a rândul
de-a rândul locuțiune adverbială
compus
  • de-a rândul
Intrare: de-a rostogolul
de-a rostogolul locuțiune adverbială
compus
  • de-a rostogolul
Intrare: de-a sila
compus
  • de-a sila
Intrare: de-a surda
compus
  • de-a surda
Intrare: de-al
de-al
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume compus
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • de-al
  • de-a
plural
  • de-ai
  • de-ale
genitiv-dativ singular
  • de-alui
  • de-alei
plural
  • de-alor
  • de-alor
Intrare: de-alde
compus
  • de-alde
Intrare: de-amănuntul
de-amănuntul locuțiune adverbială
compus
  • de-amănuntul
Intrare: debye
debye
invariabil (I1)
  • debye
D simbol
  • pronunție: de, dî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • D
Intrare: deuteriu
  • silabație: deu-
  • pronunție: -riu pr. -rĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deuteriu
  • deuteriul
  • deuteriu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • deuteriu
  • deuteriului
plural
vocativ singular
plural
D simbol
  • pronunție: de, dî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • D
Intrare: micsandră-de-munte
micsandră-de-munte substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • micsandră-de-munte
  • micsandra-de-munte
plural
  • micsandre-de-munte
  • micsandrele-de-munte
genitiv-dativ singular
  • micsandre-de-munte
  • micsandrei-de-munte
plural
  • micsandre-de-munte
  • micsandrelor-de-munte
vocativ singular
plural
Intrare: musca-cireșelor / muscă-de-cireșe
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • musca-cireșelor
plural
genitiv-dativ singular
  • muștei-cireșelor
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-cireșe
  • musca-de-cireșe
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-de-cireșe
  • muștei-de-cireșe
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-albastră
muscă-albastră substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-albastră
  • musca-albastră
plural
  • muște-albastre
  • muștele-albastre
genitiv-dativ singular
  • muște-albastre
  • muștei-albastre
plural
  • muște-albastre
  • muștelor-albastre
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • musca-hoiturilor
plural
genitiv-dativ singular
  • muștei-hoiturilor
plural
vocativ singular
plural
muscă-de-carne substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-carne
  • musca-de-carne
plural
  • muște-de-carne
  • muștele-de-carne
genitiv-dativ singular
  • muște-de-carne
  • muștei-de-carne
plural
  • muște-de-carne
  • muștelor-de-carne
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-cenușie-de-carne
muscă-cenușie-de-carne substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-cenușie-de-carne
  • musca-cenușie-de-carne
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-cenușii-de-carne
  • muștei-cenușii-de-carne
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-d-a-mică
muscă-d-a-mică substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-d-a-mi
  • musca-d-a-mi
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-d-a-mi
  • muștei-d-a-mi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-bâzai
muscă-de-bâzai substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-bâzai
  • musca-de-bâzai
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-de-bâzai
  • muștei-de-bâzai
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-bâzăit
muscă-de-bâzăit substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-bâzăit
  • musca-de-bâzăit
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-de-bâzăit
  • muștei-de-bâzăit
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-bâzdărat
muscă-de-bâzdărat substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-bâzdărat
  • musca-de-bâzdărat
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-de-bâzdărat
  • muștei-de-bâzdărat
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-bâzdărit
muscă-de-bâzdărit substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-bâzdărit
  • musca-de-bâzdărit
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-de-bâzdărit
  • muștei-de-bâzdărit
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-cal
muscă-de-cal substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-cal
  • musca-de-cal
plural
  • muște-de-cal
  • muștele-de-cal
genitiv-dativ singular
  • muște-de-cal
  • muștei-de-cal
plural
  • muște-de-cal
  • muștelor-de-cal
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-hoit
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-hoit
  • musca-de-hoit
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-de-hoit
  • muștei-de-hoit
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-marhă
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-marhă
  • musca-de-marhă
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-de-marhă
  • muștei-de-marhă
plural
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-varză
muscă-de-varză substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-varză
  • musca-de-varză
plural
  • muște-de-varză
  • muștele-de-varză
genitiv-dativ singular
  • muște-de-varză
  • muștei-de-varză
plural
  • muște-de-varză
  • muștelor-de-varză
vocativ singular
plural
Intrare: muscă-de-viermi
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscă-de-viermi
  • musca-de-viermi
plural
genitiv-dativ singular
  • muște-de-viermi
  • muștei-de-viermi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: nucă-de-cocos
nucă-de-cocos substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nucă-de-cocos
  • nuca-de-cocos
plural
  • nuci-de-cocos
  • nucile-de-cocos
genitiv-dativ singular
  • nuci-de-cocos
  • nucii-de-cocos
plural
  • nuci-de-cocos
  • nucilor-de-cocos
vocativ singular
plural
Intrare: ori de câte ori
ori de câte ori locuțiune conjuncțională
compus
  • ori de câte ori
Intrare: otrățel-de-apă / otrățelul-bălților
otrățel-de-apă substantiv masculin
  • silabație: o-tră-
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otrățel-de-a
  • otrățelul-de-a
plural
  • otrăței-de-a
  • otrățeii-de-a
genitiv-dativ singular
  • otrățel-de-a
  • otrățelului-de-a
plural
  • otrăței-de-a
  • otrățeilor-de-a
vocativ singular
plural
otrățelul-bălților substantiv masculin articulat
  • silabație: o-tră-
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otrățelul-bălților
plural
  • otrățeii-bălților
genitiv-dativ singular
  • otrățelului-bălților
plural
  • otrățeilor-bălților
vocativ singular
plural
Intrare: pe de departe
pe de departe locuțiune adverbială
compus
  • pe de departe
Intrare: pe de lături
pe de lături locuțiune adverbială
compus
  • pe de lături
Intrare: pe de o parte
pe de o parte locuțiune adverbială
compus
  • pe de o parte
pe de-o parte locuțiune adverbială
compus
  • pe de-o parte
Intrare: pe de rost
compus
  • pe de rost
Intrare: zi
substantiv feminin (F145.1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zi
  • zi
  • ziua
plural
  • zile
  • zilele
genitiv-dativ singular
  • zile
  • zilei
plural
  • zile
  • zilelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F145)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zi
  • ziua
plural
  • zile
  • zilele
genitiv-dativ singular
  • zile
  • zilei
plural
  • zile
  • zilelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zuă
  • zua
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zuo
plural
  • zuo
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zio
plural
  • zio
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
D simbol
  • pronunție: de, dî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • D
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

d

etimologie:

ac-de-mare

  • 1. Pește marin, lung și ascuțit, în formă de andrea, acoperit cu plăci osoase (Syngnathus rubescens).
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

de ajuns de-ajuns

  • 1. În cantitate suficientă.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: destul

etimologie:

de (prep.) dupră dupren

  • 1. Introduce un atribut:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. Atributul exprimă natura obiectului determinat:
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Unei copile ca jupînița Marușca, îi trebuie un bărbat cu strălucire de soare. SADOVEANU, F. J. 397.
        surse: DLRLC
      • Și ca la mîndre nunți de crai, Ieșit-a-n cales-ales crai. COȘBUC, P. I 56.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Atributul are și sens partitiv fiind uneori un substantiv în genitiv.
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Da eu, drept să-ți spun, mai degrabă aș bea un rachiu de celălalt mai prost, de-al nostru. SADOVEANU, O. A. I 93.
          surse: DLRLC
        • Călătorul, după chip și port, e un negustor, vreun orzar ori cirezar, de care umblă pîn sate după daraveri. CARAGIALE, P. 44.
          surse: DLRLC
        • Se vede că și lui dumnezeu îi plac tot puișori de cei mai tineri. CREANGĂ, P. 31.
          surse: DLRLC
        • Mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării. CREANGĂ. P. 9.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. Atributul califică prin modul de acțiune a obiectului respectiv.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Moară de vânt. Ceasornic de precizie.
          surse: DLRLC
      • 1.1.3. Atributul exprimă natura prin specificul preocupărilor unui colectiv sau ale unei persoane.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Academia de științe. Ministerul de Finanțe. Conferință de presă. Unitate de artilerie. Ansamblu de cântece și dansuri.
          surse: DLRLC
      • 1.1.4. Atributul arată calitatea obiectului prin consecințele însușirilor neexprimate.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Un tânăr de nădejde. O noapte de pomină.
          surse: DLRLC
      • 1.1.5. Atributul este exprimat printr-un abstract verbal derivat dintr-un adjectiv care arată calitatea.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Fumurile satelor, aburul acoperișurilor, pîclele uriașe ale pădurilor suiau într-un văzduh de limpezimea lacrimilor. CAMILAR, TEM. 7.
          surse: DLRLC
        • În grădina bordeiului lor crescuse... un măr de toată frumusețea. VISSARION, B. 10.
          surse: DLRLC
        • Curtozzi însă era un om de o veselie proverbială. HOGAȘ, DR. II 196.
          surse: DLRLC
      • 1.1.6. Atributul exprimă originea obiectului respectiv, în ce privește locul, timpul sau cauza.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Brânză de Brăila. Salam de Sibiu. Vin de Cotnar. Apă de Borsec. Miere de mai. Rană de schijă.
          surse: DLRLC
      • 1.1.7. În titlurile de noblețe.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ducele de Burgundia.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.1.8. Atributul exprimă natura prin aprecierea cantității, valorii, greutății, dimensiunii sau vârstei.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • O bancnotă de 100 de lei. Laminate de grosimea unei foițe. Cale de două zile. Un copil de 2 ani.
          surse: DLRLC
        • L-au bătut copiii de sama lui, căci era cel mai slab. CAMILAR, N. I 19.
          surse: DLRLC
        • Doamna Ionescu, femeie ca de patruzeci de ani. CAMIL PETRESCU, T. II 7.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Atributul exprimă materia:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.2.1. Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru: făcut din...
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Căsuța lui de paiantă. Stofă de lână. Haine de pânză. O masă de lemn. Un inel de aur. Vapori de apă. Straturi de cărbune.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Prin întuneric tremurau vîrtejuri de nea. SADOVEANU, O. A. I 99.
          surse: DLRLC
        • Pe coastă, la urcuș, Din căsuța lui de humă A ieșit un greieruș. TOPÎRCEANU, B. 54.
          surse: DLRLC
        • Pe fața mesei, albă cu dungi de borangic, se grămădea toată îmbelșugarea casei. MACEDONSKI, O. III 8.
          surse: DLRLC
        • 1.2.1.1. În comparații eliptice, exprimă natura obiectului determinat.
          surse: DLRLC 3 exemple
          exemple
          • Braț de fier. Inimă de piatră.
            surse: DLRLC
          • Și nici n-auzea În crîng cum pășea... Mînz de aramă, Cu vîntul în coamă. BANUȘ, B. 34.
            surse: DLRLC
          • Acest rîu... șerpuiește printre pajiștile și arăturile acoperite, primăvara, cu talazurile de smarald și de aur ale grîului. MACEDONSKI, O. III 3.
            surse: DLRLC
      • 1.2.2. Determinând substantive care arată o măsură, o parte, atributul arată obiectul din care se ia cantitatea sau bucata respectivă.
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Un metru de pânză. Un hectar de pământ. O baniță de grâu. O felie de pâine. Un bob de grâu.
          surse: DLRLC
        • Izbuti să strîngă bani pentru un petec de grădină. CAMILAR, N. I 22.
          surse: DLRLC
        • Acu, ia acolo, oleacă de pospai! aista se cheamă omăt? SADOVEANU, O. A. I 94.
          surse: DLRLC
        • Să fi mers o bucată bună de drum. CARAGIALE, P. 37.
          surse: DLRLC
      • 1.2.3. Determină substantive care denumesc unități de timp.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • O lună de zile.
          surse: DLRLC
      • 1.2.4. Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive: compus din...
        surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
        exemple
        • Roiuri de albine. Consiliul de miniștri. Colectivul de electricieni.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Pădurea de brad de pe Măgură clipi din cetini și dădu și ea zvon. SADOVEANU, B. 24.
          surse: DLRLC
        • Ieșit-a-n cale-ales alai De sfetnici mulți și mult popor. COȘBUC, P. I 56.
          surse: DLRLC
        • O ceată de băiețandri ieși la iveală cît ai clipi din ochi. MACEDONSKI, O. III 14.
          surse: DLRLC
        • Roiuri de albine Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
    • 1.3. Atributul arată conținutul: care conține, cu...
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Un pahar de apă. Un car de lemne. O pungă de bani. O carte de basme.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Curg doniți de lapte. TULBURE, V. R. 39.
        surse: DLRLC
      • Cinsteam bucuros cu moșneagul un păhărel de rachiu. SADOVEANU, O. A. I 93.
        surse: DLRLC
      • Trec furnici ducînd în gură de făină marii saci. EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Atributul corespunde unui complement direct.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Proprietar de căruță.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Atributul exprimă un raport de filiație.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un pui de căprioară. Fiu de muncitor. Tată de erou. Un pui de rândunică.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.6. Atributul arată apartenența.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Crengi de copac. Tăiș de coasă. O rază de soare. Magazin de stat.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • La mijloc de codru des Toate păsările ies. EMINESCU, O. I 215.
        surse: DLRLC
      • Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. ALECSANDRI, P. A. 120.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. Cu un pronume posesiv sau cu un genitiv, atributul are sens partitiv.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Și tot tavanul era scris Cu versuri d-a lui Dionis. COȘBUC, P. I 86.
          surse: DLRLC
    • 1.7. Atributul arată autorul.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un tablou de Țuculescu. Poezii de Eminescu. Un tablou de Grigorescu. O simfonie de Beethoven.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.7.1. Atributul indică producătorul unui lucru și natura lucrului.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Pânză de păianjen. Ou de găină.
          surse: DLRLC
    • 1.8. Atributul, determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.8.1. Subiectul acțiunii.
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Începutul de toamnă. La o bătaie de pușcă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Ascultă, ascultă bătăi de ciocane. BANUȘ, B. 79.
          surse: DLRLC
        • Niște șănțulețe ca pentru scurgere de apă... erau botezate de noi tranșee. CAMIL PETRESCU, U. N. 5.
          surse: DLRLC
        • Urlete, mugete, șuierături, bubuituri de tun, dangăte de clopot se amestecau într-un concert sinistru, formidabil. BART, E. 389.
          surse: DLRLC
      • 1.8.2. Obiectul acțiunii.
        surse: DEX '09 DLRLC
        • 1.8.2.1. Cu funcțiune de complement direct.
          surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
          exemple
          • Schimb de experiență. Constructor de vagoane.
            surse: DEX '09 DLRLC
          • Să fii de viață nouă și bună făurar. DEȘLIU, G. 7.
            surse: DLRLC
          • Știi tu, mîndră, ce ți-am spus La sapă de cucuruz? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 245.
            surse: DLRLC
        • 1.8.2.2. Cu funcțiune de complement indirect.
          surse: DLRLC 4 exemple
          exemple
          • Setea de cultură. Frica de moarte.
            surse: DLRLC
          • Cine are aripi bune nu știe ce e teama de pămînt. BASSARABESCU, V. 50.
            surse: DLRLC
          • Această îndoială de sine... îi stinse, încetul cu încetul, energia lui, nebiruită altădată. VLAHUȚĂ, N. 19.
            surse: DLRLC
          • Pînă cînd să creadă lumea... C-orice dor de libertate a pierit? ALECSANDRI, P. A. 82.
            surse: DLRLC
          • 1.8.2.2.1. Atributul obiectiv arată și cauza.
            surse: DLRLC 2 exemple
            exemple
            • Onoarea pe care o am de a mă număra oarecum printre prietenii d-voastră. CAMIL PETRESCU, T. I 21.
              surse: DLRLC
            • Humuleștenii... au fericirea de a vedea lume de toată mîna. CREANGĂ, A. 74.
              surse: DLRLC
    • 1.9. Atributul exprimă relația: în ce privește.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Prieten de joacă. Tovarăș de drum.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Ăsta-i Ile Caraiman de la Runc, tovarăș de cărăușie cu mine. SADOVEANU, N. P. 15.
        surse: DLRLC
    • 1.10. Atributul arată locul:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.10.1. Locul existenței: care se găsește (în, la), din partea...
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Moș Gheorghe mă ispiti o vreme despre școală, despre cei de-acasă. SADOVEANU, O. A. I 94.
          surse: DLRLC
      • 1.10.2. Punctul de plecare în spațiu.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Plecarea de acasă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Se rîdica domol, deocamdată, simfonia de pretutindeni a revărsatului zile. HOGAȘ, DR. II 109.
          surse: DLRLC
      • 1.10.3. Atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Aer de munte.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Păsări de apă albe se înalță pe vîrful catargelor. SAHIA, N. 40.
          surse: DLRLC
    • 1.11. Atributul arată timpul: care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Plănuiau amîndoi viața lor de mîne. CAMILAR, N. I 227.
        surse: DLRLC
      • Te rog să ierți scena de adineaori. SEBASTIAN, T. 95.
        surse: DLRLC
      • 1.11.1. Atributul este precedat de articolul adjectival «cel, cea, cei, cele».
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Vezi un rege ce-mpînzește globu-n planuri pe un veac, Cînd la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac. EMINESCU, O. I 130.
          surse: DLRLC
      • 1.11.2. Atributul arată și natura obiectului determinat.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Satul risipit pe rîpi... pîrăul Tarcăului... erau căzute într-o negură de noapte. SADOVEANU, B. 9.
          surse: DLRLC
        • Sură-i sara cea de toamnă. EMINESCU, O. I 83.
          surse: DLRLC
        • Ce să vă spun vouă, oameni de ieri, eu omul veacului. NEGRUZZI, S. I 245.
          surse: DLRLC
      • 1.11.3. locuțiune adjectivală De zi cu zi = zilnic
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.12. Atributul arată proveniența; se construiește cu un substantiv sau cu un verb la supin.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cizme de împrumut. Cal de dar.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.12.1. Atributul exprimă și natura obiectului determinat.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Aburul de borș acru stăruia multă vreme pe cerul gurii soldaților. CAMILAR, N. I 9.
          surse: DLRLC
        • Tu nu simțești mirosul de ogor. ISAC, O. 20.
          surse: DLRLC
    • 1.13. Atributul arată destinația obiectului determinat.
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Sală de dans. Lupta de eliberare națională. Cântece de masă. Concediu de odihnă. Sală de spectacol. Tren de persoane. Miting de protest. Măsuri de protecție. Lamă de ras. Mașină de cusut. Lampă de masă. Ceas de perete. Servietă de avocat.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • În pădurile lumii, Lîngă vetrele omului, Cîteva posturi de veghe. BANUȘ, B. 92.
        surse: DLRLC
      • De la postul de observație al ferestrei, Tina Diaconu a urmărit din primele săptămîni mișcările. C. PETRESCU, A. 312.
        surse: DLRLC
      • Căruța... sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16.
        surse: DLRLC
      • Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. ALECSANDRI, P. P. 1.
        surse: DLRLC
    • 1.14. Atributul gramatical este în realitate substantivul determinat.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ziua de 23 August. În noaptea de marți spre miercuri. Meseria de miner.
        surse: DLRLC
    • 1.15. Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent, acesta din urmă fiind determinat numai formal; din punct de vedere logic «un drag de copilaș» înseamnă «un copilaș drag».
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Primi o frumusețe de cupă. Hoțul de păgubaș. Gloaba de cal. O bunătate de fată. O grozăvie de vreme.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Mamele, privind-o-n horă, Se cotesc: «Olio, tu leică, Ce mai drac frumos de noră!». COȘBUC, P. I 97.
        surse: DLRLC
      • Dobîndi un drag de copilaș. ISPIRESCU, L. 41.
        surse: DLRLC
      • Cea dintăi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgîtie de copilă. CREANGĂ, A. 2.
        surse: DLRLC
      • Sărăcuțul de mine! CREANGĂ. P. 22.
        surse: DLRLC
      • 1.15.1. locuțiune adjectivală Fel de fel de... = felurite.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • [Căprița] face sărituri de necrezut și mehăie, și face fel de fel de nebunii. CARAGIALE, P. 39.
          surse: DLRLC
  • 2. Introduce un nume predicativ.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.1. Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Cine e de vină?
        surse: DEX '09 DLRLC
      • În după-amiaza acelei zile, de mare mirare erau cuviosului monah niște meșteșuguri pe care le săvîrșise logofătul Drăghici. SADOVEANU, F. J. 398.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. expresie A fi de... = a avea...
        surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Suntem de aceeași vârstă.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • A fi de competența cuiva.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Abramovici a foat de părere să rămînem în picioare. SAHIA, N. 79.
          surse: DLRLC
        • Amîndoi sîntem de-o mamă, De-o făptură și de-o samă. ALECSANDRI, P. A. 104.
          surse: DLRLC
        • 2.1.1.1. expresie Să-ți fie (să vă fie etc..) de bine! formulă de urare folosită în diferite împrejurări (după masă, după strănutat etc.).
          surse: DLRLC un exemplu
          exemple
          • Cumătrul a strănutat... Atunci iedul de sub chersin să nu tacă!... – Să-ți fie de bine, nînașule! CREANGĂ, P. 24.
            surse: DLRLC
      • 2.1.2. Numele predicativ arată materia: făcut din...
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Haina e de tergal.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Masa e, firește, de brad. CAMIL PETRESCU, U. N. 8.
          surse: DLRLC
      • 2.1.3. Numele predicativ exprimă apartenența, având sens partitiv.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Tatu-său era de-ai noștri, om de omenie. SADOVEANU, O. A. I 97.
          surse: DLRLC
    • 2.2. Predicatul nominal, alcătuit din verbul „a fi” și un supin, exprimă necesitatea: «ce e de făcut?» = ce trebuie (sau ce urmează) să facem?
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • E de preferat să vii.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Ar mai fi de strîns, la un loc, Toate inimile tinere. DEȘLIU, G. 10.
        surse: DLRLC
      • E de văzut cum vor rîndui locurile la masa cea mare. SADOVEANU, F. J. 388.
        surse: DLRLC
  • 3. Introduce un complement circumstanțial de loc.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.1. Complementul arată locul de plecare al acțiunii: din locul... (sau dintr-un loc).
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Se ridică de jos.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • A zis fetei să se suie în pod, să-și aleagă de-acolo o ladă. CREANGĂ, P. 289.
        surse: DLRLC
      • [Luna] pe deal mi se oprea Și cu drag, de sus, privea. ALECSANDRI, P. I 101.
        surse: DLRLC
      • 3.1.1. Complementul circumstanțial de loc e însoțit de alt complement circumstanțial de loc, care arată punctul final al acțiunii.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • De aici până acasă.
          surse: DLRLC
        • Începe el a o măsura cu ochii de sus pănă jos și de jos pănă sus. CREANGĂ, P. 163.
          surse: DLRLC
    • 3.2. Complementul arată locul unde se petrece acțiunea.
      exemple
      • O lua cu binișorul s-o ducă de partea ulmilor. MACEDONSKI, O. III 6.
        surse: DLRLC
      • Ograda lui de toate părțile era îngrădită. DRĂGHICI, R. 100.
        surse: DLRLC
      • Ne-a ales pe noi, Doi sau trei voinici, Cu doi-trei cai murgi, În grajd bine odihniți, De patru picioare potcoviți. TEODORESCU, P. P. 179.
        surse: DLRLC
  • 4. Introduce un complement circumstanțial de timp.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 4.1. Complementul arată momentul inițial al acțiunii: începând cu (ziua, data, momentul de...).
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • De acum înainte. De mâine.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De azi ești cineva în vale. DAVIDOGLU, M. 77.
        surse: DLRLC
      • Doar nu samîn eu grîu de ieri, de-alaltăieri, să nu fi mai avut a face cu secerători. CREANGĂ, P. 160.
        surse: DLRLC
      • De-un veac el șede astfel. EMINESCU, O. I. 93.
        surse: DLRLC
      • Rămîi, puică, sănătoasă, Că mă duc de mîni la coasă. ȘEZ. I 141.
        surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
      • 4.1.2. Complementul este exprimat prin substantive sau adjective care sunt la origine nume predicative; «de mic» înseamnă «de când era mic».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Noi de copii ne știm. COȘBUC, P. I 77.
          surse: DLRLC
        • Încă de mic Te cunoșteam. EMINESCU, O. I 175.
          surse: DLRLC
        • De copil încă, el admira ochii cei frumoși ai portretului. EMINESCU. N. 40.
          surse: DLRLC
      • 4.1.3. Complementul circumstanțial de timp e însoțit de un alt complement circumstanțial de timp care arată punctul final al acțiunii.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • De dimineața până seara.
          surse: DLRLC
    • 4.2. Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea: la, cu ocazia....
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • De Anul Nou merg la mama.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Mîi de noapte aici. CARAGIALE, M. 6.
        surse: DLRLC
      • Așteptase de mult ca Huțu să vină de crăciun acasă. SLAVICI, O. I 89.
        surse: DLRLC
    • 4.3. Leagă elemente de același fel care se succedă în timp.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cu după
      • 4.3.1. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de timp cu sens iterativ, adesea cu nuanță modală:
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.2. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de mod:
        surse: DEX '09 DLRLC
        • 4.3.2.1. Fir (10.) de fir (10.).
          surse: DEX '09 DLRLC
        • 4.3.2.2. Bob (3.) de bob (3.).
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.3. În construcții cu funcție de complement circumstanțial de loc: Casă de casă = în toate casele.
        surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pretutindeni un exemplu
        exemple
        • A umblat casă de casă.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.4. În construcții cu funcție de complement direct: Om de om = pe toți oamenii (la rând), o mulțime de oameni.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • A întrebat om de om.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 4.3.5. În construcții cu funcție de subiect.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • N-ați plîns văzînd cum trece-n zbor Spre miazănoapte nor de nor? COȘBUC, P. I 90.
          surse: DLRLC
    • 4.4. Complementul are sens iterativ.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A văzut filmul de trei ori.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De mai multe ori, în strîngerea hîrtiilor, mîinile lor s-au atins. SAHIA, N. 81.
        surse: DLRLC
      • Calul se și scutură de trei ori. CREANGĂ, P. 195.
        surse: DLRLC
  • 5. Introduce un complement circumstanțial de cauză: din cauza...
    surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Rodește spornic holda de muncă și strădanii! DEȘLIU, G. 6.
      surse: DLRLC
    • Țiuie de bucurie Că-i vremea culesului. BANUȘ, B. 87.
      surse: DLRLC
    • Crăpau lemnele și pietrele de ger. MACEDONSKI, O. III 33.
      surse: DLRLC
    • Și ea, mergînd spre Viorel, Roșind, s-a zăpăcit de drag. COȘBUC, P. I 57.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 5.2. locuțiune adverbială Nu de alta = nu din alt motiv.
      surse: DLRLC
    • 5.3. Complementul este exprimat printr-un verb la supin.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Fata... știa că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui. CREANGĂ, P. 287.
        surse: DLRLC
    • 5.4. Complementul este exprimat prin adjective: din cauză că sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Și plîngeam de supărată, Că tu nu te-ai priceput. COȘBUC, P. I 51.
        surse: DLRLC
      • De străin și de sărac, Nu știu seara und’ să trag. TEODORESCU, P. P. 326.
        surse: DLRLC
  • 6. Introduce un complement circumstanțial de scop.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pentru 6 exemple
    exemple
    • Roșii de salată.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Ce au azi soldații de mîncare? CAMILAR, N. I 154.
      surse: DLRLC
    • Acu n-am vreme de jucării! CARAGIALE, P. 45.
      surse: DLRLC
    • Nu-i gîscă, ci-i gînsac; l-am cumpărat de semînță. CREANGĂ, P. 43.
      surse: DLRLC
    • Au prins voinicul să zică de joc. SBIERA, P. 36.
      surse: DLRLC
    • Toderică... porunci de masă. NEGRUZZI, S. I 82.
      surse: DLRLC
    • 6.1. locuțiune adverbială De exemplu (4.).
      surse: DLRLC
    • 6.2. locuțiune adverbială De pildă (2.).
      surse: DLRLC
    • 6.3. Complementul este exprimat printr-un verb la supin: ca să..., pentru a...
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Doba-mi bate de pornit, Nu cată că-s ostenit! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 302.
        surse: DLRLC
      • 6.3.1. neobișnuit Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Îmi rămăsăsă numai zăci galbeni, pe care i-am întrebuințat de a-mi cumpăra o canape. KOGĂLNICEANU, S. 79.
          surse: DLRLC
  • 7. Introduce un complement circumstanțial de mod.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 7.1. Complementul exprimă modul propriu-zis.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 7.2. Complementul arată cantitatea, măsura.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ușă înaltă de trei metri. (Despre soare) A fi de o suliță (sau de două sulițe etc.).
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Cînd era soarele de două sulițe pe ceri, a plecat în lumea largă. EMINESCU, N. 5.
        surse: DLRLC
      • 7.2.1. Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare: în schimbul a..., cu..., pentru...
        surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Am cumpărat de 10 lei.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • N-află fier de trei parale. TEODORESCU, P. P. 150.
          surse: DLRLC
        • Mă-ntîlnii c-o copiliță, Cerui gură de-o groșiță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 404.
          surse: DLRLC
    • 7.3. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Complementul are și sens consecutiv: de moarte = îngrozitor, teribil (încât îți dă impresia morții); de minune = admirabil (încât te minunezi); de mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt (încât îți dă impresia de ceva neobișnuit).
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Planul lui Cassian izbuti de minune. VLAHUȚĂ, O. A. 159.
        surse: DLRLC
      • Cioplea și bocănea de mama focului. REBREANU, R. II 62.
        surse: DLRLC
      • Era frumoasă de mama focului. CREANGĂ, P. 276.
        surse: DLRLC
    • 7.4. Complementul, exprimat printr-un adverb sau o locuțiune adverbială care arată cantitatea, gradul sau intensitatea însușirii ori acțiunii respective, determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv, rar și un substantiv dintr-o expresie verbală de tipul «mi-e silă».
      surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Aud cât se poate de bine.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Cît de puternic cînta sirena! VINTILĂ, O. 8.
        surse: DLRLC
      • Așa de bine mi se dezleagă limba, încît s-ar mira părintele Amfilohie auzindu-mă ce fel mă bucur. SADOVEANU, F. J. 263.
        surse: DLRLC
      • Eu cînt tot un cîntec... Și-așa mi-e silă să-l cînt. COȘBUC, P. I 64.
        surse: DLRLC
      • Acum văz cît se poate de bine. CARAGIALE, P. 38.
        surse: DLRLC
      • O rămîi, rămîi la mine, Te iubesc atît de mult. EMINESCU, O. I 110.
        surse: DLRLC
      • 7.4.1. Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă termenul de comparație.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Mai presus de toate îmi place muzica.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Prefer să spun în proză ce gîndesc, Și mai presus de toate îmi place să tac. BENIUC, V. 29.
          surse: DLRLC
  • 8. Introduce un complement circumstanțial de relație: în ce privește, cât despre, privitor la...
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 8.1. Complementul determină un adjectiv.
      surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Bun de gură.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Se vorbește prin sate despre măria-sa că-i om nu prea mare de stat. SADOVEANU, F. J. 9.
        surse: DLRLC
      • [Intră] Tulpină-Voinic, sigur de el. CAMIL PETRESCU, T. II 11.
        surse: DLRLC
      • Cănuță a rămas sărman de părinți. CARAGIALE, P. 12.
        surse: DLRLC
      • Cu sfetnici vechi de zile mă-ntîmpinași în cale. EMINESCU, O. I 91.
        surse: DLRLC
      • Bătrînețele m-au făcut olog de picioare. ALECSANDRI, T. I 430.
        surse: DLRLC
      • 8.1.1. Adjectivul determinat în calitate de nume predicativ este același cu cel prin care se exprimă complementul.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • De cuminte, vedea că-i cuminte. SBIERA, P. 218.
          surse: DLRLC
        • De frumoasă, ești frumoasă, Dar iia nu ți-o știi coasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 427.
          surse: DLRLC
    • 8.2. Complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • De iute, e iute ca focul.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De bună, e ca o bucată de pîne albă. RETEGANUL, P. II 43.
        surse: DLRLC
      • De bărbată, e bărbată ca focul. RETEGANUL. P. II 46.
        surse: DLRLC
    • 8.3. Complementul determină un verb.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • De foame ar fi ce-ar fi, Dar n-am cu ce mî-nveli; De-nvelit aș mai lăsa, Dar n.am cu ce mă-ncălța. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 464.
        surse: DLRLC
      • 8.3.1. Complementul este exprimat prin supinul verbului determinat sau printr-un substantiv din familia acestuia.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Am auzit de tine, da de văzut nu te-am văzut. EMINESCU, N. 6.
          surse: DLRLC
        • Ai gonit ori te-au gonit, Ai gonit ori ai fugit?... – Nici de goană m-au gonit, Nici de fugă n-am fugit. TEODORESCU, P. P. 69.
          surse: DLRLC
  • 9. Introduce un complement de agent.
    surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Aceste adunări se convocau de direcție.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Povestea Sindipii... scrisă de mine, cuviosul Chesarie. SADOVEANU, D. P. 6.
      surse: DLRLC
    • Pe vremile acele, mai toate țările erau bîntuite de războaie grozave. CREANGĂ, P. 183.
      surse: DLRLC
    • Își simte gîtu-atuncea cuprins de brațe reci. EMINESCU, O. I 95.
      surse: DLRLC
    • Aceste adunări se convocau de domn. BĂLCESCU, O. II 13.
      surse: DLRLC
    • 9.1. franțuzism învechit neobișnuit După locuțiuni verbale ca «a fi alcătuit», exprimă elementele componente.
      surse: DLRLC sinonime: din 2 exemple
      exemple
      • Parcul meu se compune de doi plopi plutași, trei paltini, cîțiva tei. NEGRUZZI, S. I 96.
        surse: DLRLC
      • Au agiuns numai pănă la lăcașul său cel de vară, care închipuie un chioșc alcătuit de frunză. DRĂGHICI, R. 160.
        surse: DLRLC
  • 10. Introduce un complement indirect.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 10.1. După verbe.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • S-a apropiat de mine.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 10.1.1. După verbe ca «a vorbi», «a spune», «a afla» și după locuțiuni verbale ca «a-și face o idee» etc.
        surse: DLRLC sinonime: despre 3 exemple
        exemple
        • I... ra! moș Nichifor, nu mai spune de lup, că tare mă tem. CREANGĂ, P. 120.
          surse: DLRLC
        • Vorbind de-a lor iubire, iubire fără saț Ea se lăsase dulce și greu pe al lui braț. EMINESCU, O. I 97.
          surse: DLRLC
        • Nu cînt de-mpăratul tău, Ci cînt pentru dorul meu. TEODORESCU, P. P. 83.
          surse: DLRLC
      • 10.1.2. După verbe ca «a uita», «a-și aminti» și locuțiuni verbale ca «a-și aduce aminte» etc.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ș-ai uitat de soarta mîndrei, iubitoarei tale fete! EMINESCU, O. I 83.
          surse: DLRLC
      • 10.1.3. După verbe ca «a râde», «a se plânge».
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • O să înceapă a rîde lumea de noi. HOGAȘ, DR. II 135.
          surse: DLRLC
      • 10.1.4. După verbe ca «a se îndrăgosti», «a se molipsi», «a se îmbolnăvi».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Îndrăgostiți de scripeți și motor, Îi tălmăcim pe scripcă și poemă. DEȘLIU, G. 17.
          surse: DLRLC
        • Și fata s-a-ndrăgit de el. COȘBUC, P. I 54.
          surse: DLRLC
        • Curînd n-a lipsit a se molipsi de aerul acestui oraș. NEGRUZZI, S. I 20.
          surse: DLRLC
      • 10.1.5. După verbe și locuțiuni verbale ca «a se bucura», «a avea parte», «a da dovadă», «a dispune», «a se folosi», «a avea nevoie».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Jupîn Niculăieș Albu... se bucura de ocrotire și de dragoste, cu toate nebuniile pe care le săvîrșea. SADOVEANU, F. J. 394.
          surse: DLRLC
        • A avut parte cine știe ce alt drumeț... de patul cel curat. CARAGIALE, P. 41.
          surse: DLRLC
        • D-a omului mărire nimic nu dă dovadă. ALEXANDRESCU, P. 79.
          surse: DLRLC
      • 10.1.6. După verbe ca «a se ocupa», «a se interesa», «a se îngriji», «a se convinge», «a-i păsa» și după locuțiuni verbale ca «a avea grijă», «a-și da seama» etc.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • De ce nu mă lasă să-mi văd liniștit de ocupațiile mele? SEBASTIAN, T. 30.
          surse: DLRLC
        • Îngrijise de un foc ce ardea. MACEDONSKI, O. III 11.
          surse: DLRLC
        • Nu de mine, Mi-e de dînsa, ce-a făcut! COȘBUC, P. I 202.
          surse: DLRLC
      • 10.1.7. După verbe ca «a se feri», «a se teme», «a se adăposti», «a apăra» și după locuțiuni verbale asemănătoare sau înrudite ca sens.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Răsună Sirenele de care zadarnic te ferești. DEȘLIU, G. 6.
          surse: DLRLC
        • Hotărîndu-se dintr-o dată să se puie cu desăvîrșire la adăpost de orice răutate și viclenie a acelui dușman, își luă în poală ulcelele și se duse. SADOVEANU, F. J. 422.
          surse: DLRLC
        • Și cu crengi îl apăr pagii de muscuțe și zăduf. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
      • 10.1.8. După verbe ca «a asculta», «a înțelege».
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Înțelege de glumă.
          surse: DLRLC
        • Și toată lumea în ocean De tine o s-asculte. EMINESCU, O. I 170.
          surse: DLRLC
      • 10.1.9. După verbe ca «a se apropia», «a se atinge», «a se lipi», «a se freca», «a se rezema», «a se sprijini».
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • M-am atins de zid.
          surse: DLRLC
        • Un mutilat cu obrazul ars, ciopîrțit se sprijină de mine. SAHIA, N. 20.
          surse: DLRLC
        • Obrazul și-l lipește strîns De piatra cea din veac cioplită. COȘBUC, P. II 261.
          surse: DLRLC
        • Căprița s-a apropiat de mîna mea. CARAGIALE, P. 39.
          surse: DLRLC
      • 10.1.10. După verbe ca «a se ciocni», «a se izbi», «a se lovi».
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Ilona, revenind din stînga, caută găleata, n-o găsește și dă cu ochii de Maria. DAVIDOGLU, M. 16.
          surse: DLRLC
        • Fumul acru urca în susul obrajilor, se lovea de marginile căștilor și cobora furișîndu-se pe lîngă gulerele mantalelor. CAMILAR, N. I 11.
          surse: DLRLC
        • După ce deșertau oalele, le spărgeau îndată de pămînt. SADOVEANU, F. J. 397.
          surse: DLRLC
        • Dete poarta de perete și trecu înainte. ISPIRESCU, L. 359.
          surse: DLRLC
      • 10.1.11. După verbe ca «a se atârna», «a se lega», «a se prinde», «a ține», «a trage», uneori cu verbul subînțeles, sau după interjecții cu valoare verbală asemănătoare.
        surse: DLRLC 6 exemple
        exemple
        • Voiam să mă înțeleg cu el, să-l fac să se ție de tocmeală. SADOVEANU, O. A. I 91.
          surse: DLRLC
        • Omul... plecă deznădăjduit, trăgînd de funie văcșoara. SANDU-ALDEA, D. N. 245.
          surse: DLRLC
        • Pune omului merinde-n traistă și-i dă iapa de căpăstru. SBIERA, P. 58.
          surse: DLRLC
        • Nici una nici două, haț! pe ied de gît. CREANGĂ, P. 23.
          surse: DLRLC
        • Care-a fost voinic mai mare Acum e legat mai tare, Și de mîni, și de picioare, Cu lanțuri și cu zăvoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 287.
          surse: DLRLC
        • Sta Codreanul frățior Cu butucul de picior. ALECSANDRI, P. P. 90.
          surse: DLRLC
      • 10.1.12. După verbe și locuțiuni ca «a fugi», «a se îndepărta», «a se lepăda», «a se curăța», «a scuti», «a scăpa», «a se lăsa păgubaș», «a se sătura», «a trece», «a se despărți», «a se deosebi».
        surse: DLRLC 4 exemple
        exemple
        • Tînărul... se șterge de sudoare. CARAGIALE, P. 45.
          surse: DLRLC
        • Fetelor, hăi! s-a trecut de șagă. CREANGĂ, P. 9.
          surse: DLRLC
        • Între ziduri, printre arbori ce se scutură de floare, Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare! EMINESCU, O. I 136.
          surse: DLRLC
        • Hai, copii, cu voinicie, Să scăpăm biata moșie De păgîni și de robie! ALECSANDRI, P. A. 36.
          surse: DLRLC
      • 10.1.13. După verbe ca «a umple», «a încărca», «a îmbelșuga».
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • După delușoare, automatele porniră cu deznădejde... și noaptea se umplu de spaime. CAMILAR, N. I 100.
          surse: DLRLC
        • Vezi, cît ești de avan, moș Nichifor, cum îți încarci sufletul de păcate?! CREANGĂ, P. 134.
          surse: DLRLC
    • 10.2. După expresii verbale ca „e bine”, «e rău», uneori fără verbul «a fi» și după interjecții ca „vai”.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pentru 2 exemple
      exemple
      • Ferice de el!
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Pe urmă am fugit, am umblat prin lume, vai de capul meu! SADOVEANU, O. A. I 195.
        surse: DLRLC
      • 10.2.1. După interjecții complementul poate fi repetat.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Vai de ea și de ea! S-o fi îmbolnăvit, s-o fi întîmplat ceva. MACEDONSKI, O. III 7.
          surse: DLRLC
      • 10.2.2. expresie A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea niciuna), a fi de oarecare însemnătate.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • E ceva de capul lui.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Trebuie să fie ceva de ciobanul acela. ISPIRESCU, la TDRG.
          surse: DLRLC
      • 10.2.3. După verbe ca «a se alege», «a fi».
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Praful s-a ales de ea.
          surse: DLRLC
        • eliptic Era o învălmășeală acolo: lucruri stricate, bastoane rupte, umbrele vechi – mai mult scheletul de ele – și mai ales praf și hîrtii. BASSARABESCU, V. 42.
          surse: DLRLC
        • eliptic Ce folos de tine, dragă, Că ești albă și spălată Și trăiești tot supărată? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 375.
          surse: DLRLC
    • 10.3. După verbe ca „a lua”, „a lăsa”, «a da», «a trece» etc.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ca ca drept (adj.) 4 exemple
      exemple
      • Știu eu tare bine că boierul m-a luat de nebun. CREANGĂ, P. 157.
        surse: DLRLC
      • Murise vecinul și lasase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba. EMINESCU, N. 3.
        surse: DLRLC
      • Dincoace-ndemnul firii trece de taină mare. ALEXANDRESCU, P. 44.
        surse: DLRLC
      • Dă-mi pe Vidra ta de vamă. ALECSANDRI, P. P. 99.
        surse: DLRLC
    • 10.4. În legătură cu construcții distributive.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pentru 3 exemple
      exemple
      • S-au împărțit câte trei cărți de om. Ne-a dat 10 lei de cap.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • De tot carul șese boi, Înjugați doi cîte doi. ALECSANDRI, P. A. 93.
        surse: DLRLC
      • Porcii ți-oi plăti...: De tot mascurul Ți-oi da galbenul. TEODORESCU, P. P. 461.
        surse: DLRLC
    • 10.5. După adjective ca „vrednic”, „demn”, «capabil», «independent», «plin», „bucuros” etc.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Bucuros de oaspeți.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Revăd măceșii plini de foare. GALACTION, O. I 17.
        surse: DLRLC
      • 10.5.1. După adjective verbale, complementul indirect este echivalentul complementului direct al verbului corespunzător.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Om știutor de carte. Popoare iubitoare de pace.
          surse: DLRLC
      • 10.5.2. Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Capabil de a învăța. Ferește-te de a munci superficial.
          surse: DEX '09 DLRLC
    • 10.6. franțuzism Verbul «a schimba» este greșit construit cu un complement indirect în locul complementului direct.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Am schimbat de steaguri și ne-am răzlețit. ANGHEL, PR. 159.
        surse: DLRLC
  • 11. În construcții cu funcție de complement direct.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 11.1. Complementul are sens partitiv: ceva din, o parte din...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Învățam de toate. Avem de toate.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • [Copilul] văzu că nu mai are de nici unele. ISPIRESCU, L. 287.
        surse: DLRLC
    • 11.2. Complementul este exprimat printr-un supin: în ce privește, cu...
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Am terminat de scris. Am isprăvit de treierat.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Nu s-a lăsat pînă n-a gătat de văzut toate minunile orașului. VINTILĂ, O. 42.
        surse: DLRLC
      • După ce sfîrșea de dus apă la case, stropea ulița mare. CAMILAR, N. I 26.
        surse: DLRLC
      • 11.2.1. expresie A avea de (+ supin) = a trebui să..., a voi....
        surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Am de vorbit ceva cu tine. Am ceva de scris.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • Am de lăsat o vorbă pentru Lumea cea nouă! DEȘLIU, G. 42.
          surse: DLRLC
        • Parcă era pe patul morții și spunea tot ce avea de spus, o dată pentru veșnicie. SADOVEANU, O. A. I 97.
          surse: DLRLC
      • 11.2.2. Complementul are sens final, exprimând destinația.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ne-a adus ceva de mâncat. Le-a dat de scris.
          surse: DLRLC
      • 11.2.3. Complementul este exprimat printr-un substantiv abstract cu sens verbal.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ne-ai adus de mâncare? Am mult de lucru.
          surse: DLRLC
      • 11.2.4. expresie A-și face de lucru (cu ceva sau cu cineva). Vezi lucru (10.).
        surse: DLRLC
    • 11.3. popular Înaintea unui verb la infinitiv.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • N-oi mai înceta d-a plînge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 159.
        surse: DLRLC
    • 11.4. În imprecații, introduce complementul direct substantival care urmează după complementul direct exprimat prin forma neaccentuată a pronumelui personal.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mînca-i-ar ciuma și holera de hoți! La TDRG.
        surse: DLRLC
      • Bat-o dumnezeu de babă, s-o bată! CREANGĂ, P. 125.
        surse: DLRLC
  • 12. În construcții cu funcție de subiect.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 12.1. popular Construcția prepozițională are sens partitiv.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • N-o scrie [scrisoarea] cu cerneală, Că de-aceea-i multă-n țară, O scrie cu argințel, Că de-acela-i putințel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117.
        surse: DLRLC
    • 12.2. Subiectul este exprimat printr-un verb, la supin, având ca predicat o expresie verbală.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • E ușor de văzut. E greu de citit.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • E greu de aflat adevărul... zise și inginerul turnînd vin în pahare. SADOVEANU, O. VIII 286.
        surse: DLRLC
    • 12.3. Incorect, calc după limba franceză la unii scriitori, precedă infinitivul cu rol de subiect.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • E groaznic de a vedea cum aceste jivine se răped la stîrvuri. ODOBESCU, S. III 16.
        surse: DLRLC
  • 13. Face legătura dintre:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 13.1. numeralele cardinale și substantivele determinate:
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 13.1.1. după numeralele cardinale de la 20 în sus, afară de compusele sutelor și miilor cu numeralele 1-19, ca: 101-119, 201-219, 5901-5919 etc.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • O mie de lei. 20 de oameni. 365 de zile.
          surse: DEX '09 DLRLC
        • O mie de țechini primești? COȘBUC, P. I 109.
          surse: DLRLC
      • 13.1.2. după numerale cu valoare nehotărâtă, ca „zeci”, „sute” etc.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
      • 13.1.3. după numerale fracționare.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Cuconu Ioniță scoase două sferturi de irmilic și le dădu lui Gîrneață. HOGAȘ, DR. II 99.
          surse: DLRLC
      • 13.1.4. în structura numeralelor cardinale de la 20 000 în sus, înaintea pluralului „mii”.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • O sută de mii.
          surse: DEX '09 DLRLC
    • 13.2. articolul adjectival „cel, cea” și numeralul ordinal, începând de la „al doilea”, „a doua” în sus.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Celui de-al treilea lan. Cel de-al doilea plan cincinal.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • 14. Element de compunere formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesubt, degeaba, deocamdată, deodată, deoparte, deopotrivă, deseară, devreme etc., dimpotrivă, dinainte, dinapoi, dindărăt etc., de aceea, de cu seară etc., nicidecât, nicidecum etc.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.2. În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: despre, de către, de la, de lângă, de pe, de peste, de sub etc., din, dintre, dinspre, dinaintea, dindărătul etc., de dinaintea, de dindărătul etc.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: de cum, de când, de îndată ce, deoarece, de vreme ce etc.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 14.4. rar Formează substantive, adjective și verbe, ca: decurge, dedulci, demâncare, deplin.
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

musca-cireșelor / muscă-de-cireșe muscă-de-cireșe

  • 1. Insectă de culoare neagră care depune ouă în cireșe în perioada coacerii (Rhagoletis cerasi).
    surse: DEX '09

etimologie:

muscă-albastră musca-hoiturilor muscă-de-carne

  • 1. Specie de muscă mare, cu abdomenul albastru lucios, care își depune ouăle pe cadavre, pe alimente etc. (Calliphora vomitoria).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: muscoi viermănar

etimologie:

muscă-cenușie-de-carne

  • 1. Insectă de culoare cenușie, care depune larvele pe alimente, pe carne etc. (Sarcophaga carnaria).
    surse: DEX '09

etimologie:

muscă-d-a-mică

etimologie:

muscă-de-bâzai

etimologie:

muscă-de-bâzăit

etimologie:

muscă-de-bâzdărat

etimologie:

muscă-de-bâzdărit

etimologie:

muscă-de-cal

  • 1. Insectă de culoare brună-roșcată, parazită pe suprafața corpului unor animale (Hippobosca equina).
    surse: DEX '09 sinonime: căpușă

etimologie:

muscă-de-hoit

etimologie:

muscă-de-marhă

etimologie:

muscă-de-varză

  • 1. Insectă ale cărei larve atacă varza și alte plante din familia cruciferelor (Chortophila brassicae).
    surse: DEX '09

etimologie:

muscă-de-viermi

etimologie:

nucă-de-cocos

  • 1. Fructul comestibil al cocotierului.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Vedea pădurile de smarald... nucile de cocos, ciorchinii de banane, lianele și orhideele, îmbrățișînd copacii seculari. BART, E. 307.
      surse: DLRLC

etimologie:

otrățel-de-apă / otrățelul-bălților otrățelul-bălților

  • 1. Plantă erbacee acvatică, carnivoră, cu flori galbene (Utricularia vulgaris).
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

zi D zio ziuă zuă zuo

  • 1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului.
    • 1.1. prin extensiune Lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale.
      surse: DEX '09 NODEX
    • diferențiere Lumina solară; (în sens mai larg) interval de timp de 24 de ore, dintre două miezuri de noapte consecutive.
      surse: DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Zilele se fac tot mai lungi și mai blînde. SADOVEANU, O. VI 40.
        surse: DLRLC
      • Arșița zilelor de vară nu străbate pînă la răcoarea vie a umbrelor. HOGAȘ, DR. II 113.
        surse: DLRLC
      • O zi mi-era de-ajuns. EMINESCU, O. I 191.
        surse: DLRLC
      • Zilele treceau, răcoarea toamnei se făcea mai simțitoare. BOLINTINEANU, O. 265.
        surse: DLRLC
      • Ziua se duce, ș-altele vin. HELIADE, O. I 78.
        surse: DLRLC
      • poetic Umbre mari răsar pe cale, Ziua moare după culmi. COȘBUC, P. I 157.
        surse: DLRLC
    • 1.2. prin extensiune astronomie Interval de timp între două culminații succesive ale unui astru.
      surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.2.1. Zi solară = interval de timp între două treceri succesive ale soarelui la meridian.
        surse: DLRLC NODEX
      • 1.2.2. Zi siderală (1.2.).
        surse: DLRLC
    • 1.3. Determină noțiunile „an”, „lună”, pentru a le sublinia durata, lungimea.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Trei luni de zile trec ca o părere. SADOVEANU, O. VI 257.
        surse: DLRLC
      • Pare că nu mîncase de o lună de zile. ISPIRESCU, L. 17.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială În toiul zilei, în plină zi = în amiaza zilei.
      surse: NODEX
    • 1.5. locuțiune adjectivală De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Părea de cinci ori mai mare ca Manlache cel de toată ziua. POPA, V. 34.
        surse: DLRLC
      • Să-l osîndim să trăiască ca să-și poarte chinul din loc în loc ca o moarte de toate zilele. GANE, N. I 214.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • O străduință de zi cu zi.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.7. locuțiune adverbială La zi = în fiecare zi.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: zilnic un exemplu
      exemple
      • Mustățile-i rase la zi evidențiau un nas zvîrlit în sus ca o trompetă. MIRONESCU, S. A.
        surse: DLRLC
    • 1.8. locuțiune adverbială La zi = la ziua, la data cerută; fără întârziere, fără restanțe.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Fără dînsul lucrările cancelariei n-ar fi putut fi la zi. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.9. locuțiune adverbială Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = zilnic
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Tu s-o amîi cu zi de zi Și șpune-i cîte toate. COȘBUC, P. I 78.
        surse: DLRLC
      • Constituțiile și proiectele plouă, prieteniile politice se disfac, tranzacțiile... se lovesc, se înțăleg și se prifac ziuă pe ziuă. RUSSO, S. 113.
        surse: DLRLC
    • 1.10. locuțiune adverbială Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = din ce în ce.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: progresiv treptat 2 exemple
      exemple
      • Cresc zi cu zi plictiseala și urîtul. SADOVEANU, O. VI 227.
        surse: DLRLC
      • Vedeam cum zi de zi femeia mea se înstrăina. CAMIL PETRESCU, U. N. 97.
        surse: DLRLC
    • 1.11. locuțiune adverbială Din zi în zi = de azi pe mâine; fără termen precis.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Amâna plecarea din zi în zi.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
      • Amîna din zi în zi și de joi pînă mai apoi. CREANGĂ, P. 141.
        surse: DLRLC
      • 1.11.1. figurat La infinit.
        surse: DLRLC
    • 1.12. locuțiune adverbială Din zi în zi = pe fiecare zi.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Tînărul Todericiu observa din zi în zi mai surprins deosebirea dintre vacanțele de pînă atunci și dintre vacanța care se deschisesă înaintea lui. VORNIC, P. 28.
        surse: DLRLC
    • 1.13. locuțiune adverbială De la o zi la alta = zilnic
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Vederea i se slăbea de la o zi la alta. C. PETRESCU, R. DR. 242.
        surse: DLRLC
    • 1.14. locuțiune adverbială În toate zilele (sau, rar, în toate zile) = în fiecare zi.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: oricând un exemplu
      exemple
      • Gălbioară ca și tine, Voi găsi în toate zile. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 230.
        surse: DLRLC
    • 1.15. locuțiune adverbială regional Pe toată ziua = în fiecare zi.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: zilnic 2 exemple
      exemple
      • Astfel pe toată ziua prindeam cîte un dram de carne sănătoasă. GANE, N. III 59.
        surse: DLRLC
      • Cei din clasa a doua se ridică pe averile lor neîncetat, cumpără proprietăți nemișcătoare, pe toată ziua. BOLINTINEANU, O. 422.
        surse: DLRLC
    • 1.16. locuțiune adverbială De (sau despre, către) ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Petrecerea ține pînă despre ziuă, cînd toți se împrăștie în bună regulă, pe la casele lor. HOGAȘ, DR. II 192.
        surse: DLRLC
      • Deunăzi către ziuă visasem că murisem. MACEDONSKI, O. I 42.
        surse: DLRLC
      • Moșnegii s-au dondănit cît s-au mai dondănit și... despre ziuă au adormit. CREANGĂ, P. 85.
        surse: DLRLC
    • 1.17. locuțiune adverbială Până în (sau la) ziuă sau de cu ziuă (sau, rar, ziua) = până a nu se lumina; foarte devreme; cu noaptea-n cap.
      surse: DLRLC NODEX sinonime: dis-de-dimineață un exemplu
      exemple
      • De cu ziua mătur casa, Aprind focul, gătesc masa. ALECSANDRI, P. P. 308.
        surse: DLRLC
    • 1.18. locuțiune adverbială Cu ziua-n cap = foarte devreme.
      surse: DEX '09
    • 1.19. locuțiune adverbială În zori (1.1.) de zi (sau de ziuă) sau în zorii (1.1.) zilei.
      surse: DLRLC NODEX sinonime: dis-de-dimineață
    • 1.20. locuțiune adverbială La (sau în) ziuă = în zori, când se luminează, când începe dimineața.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mai era încă mult pînă la ziuă. DUMITRIU, N. 134.
        surse: DLRLC
      • Nu mă aștepta în astă noapte, că eu poate n-oi veni acasă pănă-n ziuă. ALECSANDRI, T. I 76.
        surse: DLRLC
    • 1.21. locuțiune adverbială Peste zi = în cursul zilei, ziua (1.54.).
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Faceți-vă socoteala... de ceea ce preste zi ați lucrat. DRĂGHICI, R. 153.
        surse: DLRLC
      • Am o mîndră ca ș-o cruce Și la lucru n-o pot duce... Peste zi se prea-ncălzește, Și, biata, prea se-nnegrește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 425.
        surse: DLRLC
    • 1.22. locuțiune adverbială Zi și noapte sau (adverbial) ziua și noaptea = tot timpul, fără încetare; fără odihnă.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Așa ostenim zi și noapte; tăcem și dau zvon numai tălăncile. SADOVEANU, B. 6.
        surse: DLRLC
      • Alerga singur zi și noapte în toate părțile, cum putea, și muncea în dreapta și în stînga. CREANGĂ, O. A. 184.
        surse: DLRLC
      • Zi, noapte călătorește. TEODORESCU, P. P. 229.
        surse: DLRLC
    • 1.23. locuțiune adverbială (În legătură cu verbe ca «a dormi», «a se odihni» etc.) Nici zi, nici noapte sau (adverbial) nici ziua, nici noaptea = deloc niciodată
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu dorm nici zi, nici noapte. ISPIRESCU, L. 29.
        surse: DLRLC
    • 1.24. locuțiune adverbială Toată ziua sau ziua toată = de dimineață până seara.
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Așa cum e acum, insula e un adevărat paradis; munți de marmuri policrome, vegetație luxuriantă în care mii de păsări cîntă toată ziua. RALEA, O. 69.
        surse: DLRLC
      • Toată ziua cu mîinile întinse... Și noi toată ziua cu mîinile în buzunar. DELAVRANCEA, O. II 314.
        surse: DLRLC
      • Groapa este gata. Tu, Harap-Alb, rămîi aici într-însa toată ziua. CREANGĂ, P. 224.
        surse: DLRLC
      • Ca plumbul surd și rece el doarme ziua toată. EMINESCU, O. I 96.
        surse: DLRLC
    • 1.25. locuțiune adverbială Ziua mare (28.).
      surse: DLRLC
    • 1.26. locuțiune adverbială Ziua-n amiaza (3.) mare sau ziua-miaza mare.
      surse: DLRLC
    • 1.27. expresie (În) Faptul (7.) zilei.
      surse: DLRLC NODEX sinonime: dis-de-dimineață
    • surse: DLRLC
    • 1.29. expresie A se face (63.) ziuă (sau a se lumina (6.), a se zări (3.1.), a se crăpa (10.), a se revărsa (6.)) de ziuă = a se lumina.
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.30. expresie neobișnuit A se înroși a ziuă = a se lumina de ziuă.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • E încă noapte. Dar s-a-nroșit a ziuă-n răsărit. BENIUC, V. 91.
        surse: DLRLC
    • 1.31. expresie A se îngâna (4.1.) (sau, rar, a se lupta (3.), a se bate (2.7.)) ziua cu noaptea.
      surse: DLRLC
    • 1.32. expresie A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Făcîndu-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului. CREANGĂ, O. A. 295.
        surse: DLRLC
    • 1.33. expresie A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Ei fac din noapte ziuă ș-a zilei ochi închid. EMINESCU, O. I 56.
        surse: DLRLC
      • 1.33.1. prin extensiune A duce o viață dezordonată.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.34. expresie A vedea lumina (6.) zilei.
      surse: DLRLC
    • 1.35. expresie Bună ziua, formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.36. expresie A da (sau a dori, a pofti cuiva) bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Unul dintre răzăși... se abătu spre ei și le pofti ziua bună. SADOVEANU, O. VII 60.
        surse: DLRLC
      • Toți îmi dau bună ziua respectuoși. SAHIA, N. 16.
        surse: DLRLC
      • În zilele de muncă plec pe cîmp. Bătrînii rămași acasă îmi dau ziua bună în cale. DEMETRESCU, O. 147.
        surse: DLRLC
    • 1.37. expresie popular A-și lua ziua bună = a-și lua rămas bun, a se despărți de cineva sau de ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Simți lacrimi în ochi și întoarse capul spre fereastră, să le ascundă. Cînd privirea îi fu uscată, își luă ziua bună. C. PETRESCU, C. V. 134.
        surse: DLRLC
      • Făt-Frumos... își luă ziua bună de la împăratul, de la împărăteasă, de la toți boierii cei mari și cei mici, de la ostași și de la toți slujitorii curții. ISPIRESCU, L. 4.
        surse: DLRLC
      • Apoi, luîndu-și ziua bună de la călătoarea încredințată lui, iute se întoarnă înapoi. CREANGĂ, P. 95.
        surse: DLRLC
      • Să mă duc din satul meu Și ziua bună să-nu ieu De la frunza de pe munți, De la dulcii mei părinți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 321.
        surse: DLRLC
    • 1.38. expresie A-și lua ziua bună = a saluta la despărțire de cei rămași.
      surse: NODEX
    • 1.39. expresie A-și lua ziua bună = a socoti ceva ca definitiv pierdut, a renunța pentru totdeauna la...
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ia-ți ziua bună de la lume, că de-acum ești mort! GANE, N. I 81.
        surse: DLRLC
    • 1.40. expresie Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe lângă adjective ca „limpede”, „clar”) foarte clar, foarte limpede.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • E neîndoielnic ca ziua că arta rămîne îndărătul naturii, nu poate să ajungă natura. GHEREA, ST. CR. II 50.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.42. expresie Într-o (bună) zi sau într-una din zile = cândva odată (adv.)
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ieșea adesea la vînătoare; dar într-o zi se luă după un iepure... și nu-l nimeri. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
      • Amu într-una din zile, cum ședea spînul la ospăț... li s-au adus... niște sălăți foarte minunate. CREANGĂ, P. 210.
        surse: DLRLC
    • 1.43. expresie Pe zi ce trece (sau merge) = cu cât trece timpul, din ce în ce mai mult, progresiv.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ea din ce în ce mai dragă ți-ar cădea pe zi ce merge. EMINESCU, O. I 160.
        surse: DLRLC
    • 1.44. expresie Cât toate zilele (de mare) = foarte mare.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Mai era un flăcău cît toate zilele, sfărîma piatra. PREDA, Î. 114.
        surse: DLRLC
      • O namilă de leu cît toate zilele de mare, de băgase pe toți în grozile morții. ISPIRESCU, U. 30.
        surse: DLRLC
    • 1.45. expresie A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a trăi în bune relații cu cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • De atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. CREANGĂ, P. 12.
        surse: DLRLC
      • Nu mai are zi albă cu baba. ȘEZ I. 161.
        surse: DLRLC
    • 1.46. expresie A da zi după (sau peste) zi = a lăsa de azi pe mâine.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: amâna un exemplu
      exemple
      • Vream de mult să venim, dar cu daraveri... am tot dat zi peste zi. BASSARABESCU, S. N. 89.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.48. expresie Zile lungi (14.).
      surse: DLRLC
    • 1.49. expresie De azi (1.2.) în (atâtea) zile.
      surse: DLRLC
    • 1.50. expresie Zi mare (42.).
      surse: DLRLC
    • 1.51. expresie La zile mari = la ocazii deosebite.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Carne, la zile mari. PAS, Z. III 64.
        surse: DLRLC
      • 1.51.1. prin extensiune Rar de tot, în mod excepțional.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.52. expresie Cu determinări introduse prin prepoziția «de»:
      surse: DLRLC
      • 1.52.1. Zi de lucru (7.) (sau lucrătoare (3.)) = zi în care se execută programul de lucru obișnuit.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Era om blînd și domol. Îl cicălea și-l împungea muierea în toate zilele anului, și în cele lucrătoare și în sărbători. SADOVEANU, M. C. 7.
          surse: DLRLC
      • 1.52.2. Zi de lucru (sau lucrătoare) = (în trecut) zi de corvadă obligatorie în folosul boierului sau al statului.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Grigore Ghica-vodă... prin hrisovul său din 1 ianuarie 1766 scăzu numărul zilelor de lucru la 12. BĂLCESCU, O. I 142.
          surse: DLRLC
        • eliptic Pentru mîndra care-mi place Trei zile la domni aș face. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 10.
          surse: DLRLC
      • 1.52.3. Zi de sărbătoare = zi în care nu se lucrează, în care se prăznuiește sau se comemorează ceva.
        surse: DLRLC
      • 1.52.4. Zi de repaus (sau de odihnă) = zi în care nu se lucrează, care este destinată odihnei.
        surse: DLRLC
      • 1.52.5. Zi de doliu (2.).
        surse: DLRLC
    • 1.53. Zi liberă = zi când cineva se odihnește drept recompensă pentru o muncă prestată suplimentar.
      surse: NODEX
    • 1.54. (și) adverbial (În formele ziua, zilele, zile) În timpul zilei, în fiecare zi sau atât cât durează o zi.
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Ziua am stat puțin împreună. SAHIA, N. 78.
        surse: DLRLC
      • Făt-Frumos, după ce răscoli trei zile și trei nopți găsi... armele și hainele tătîne-său de cînd era flăcău. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
      • Ziua umbla, noaptea se odihnea. CARAGIALE, P. 91.
        surse: DLRLC
      • Ziua lucru și muncesc, Noaptea voi să odihnesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117.
        surse: DLRLC
    • 1.55. (în) sintagmă locuțiune (Ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de muncă = numărul de ore în care salariații își desfășoară activitatea în cursul unei zile la locul de muncă.
      surse: DEX '09 un exemplu
      exemple
      • figurat eliptic Cu dascălii greci, ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui și se isprăvea pe la două ore după apus. GHICA, A. 110.
        surse: DLRLC
      • diferențiere Zi de muncă = numărul ceasurilor de muncă efectuate de cineva în interval de 24 de ore.
        surse: DLRLC
    • 1.56. (în) sintagmă locuțiune (Ca unitate de măsură sau de calcul) Cu ziua = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Adusese o croitoreasă cu ziua, în casă. C. PETRESCU, C. V. 169.
        surse: DLRLC
      • Cu fierul la subțioară, maică-mea pleca la călcat cu ziua. BOTEZ, ȘC. 26.
        surse: DLRLC
    • 1.57. (în) sintagmă locuțiune (Ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de cale (sau de drum) sau cale de o zi = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Se afla, în acea vreme, în latura Holteiului, la o zi de cale cătră asfințit, un tîrgușor cu numele Volcineț. SADOVEANU, F. J. 446.
        surse: DLRLC
      • Se zvoni că trupele țariste au ajuns la două zile de marș de București. CAMIL PETRESCU, O. II 604.
        surse: DLRLC
      • eliptic Leșii și litvanii sînt la trei zile de Hotin. DELAVRANCEA, O. II 241.
        surse: DLRLC
    • 1.58. (în) sintagmă Zile numărate = timp puțin.
      surse: NODEX
    • 1.59. articulat (Adesea urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prepoziția „de”) Dată la care s-a petrecut sau urmează să se petreacă ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: soroc termen 2 exemple
      exemple
      • Acolo ne vom ascunde așteptînd ziua de atac. CAMIL PETRESCU, U. N. 299.
        surse: DLRLC
      • Așa fuse în ziua vînătorii. DELAVRANCEA, O. II 129.
        surse: DLRLC
      • 1.59.1. expresie Din ziua în care... = din momentul în care...
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate, norocul îi curgea gîrlă. CREANGĂ, P. 153.
          surse: DLRLC
      • 1.59.2. (În) Ziua (sau zilele) de astăzi = perioada de timp, epoca în care trăim; prezentul.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: prezent (timp) 2 exemple
        exemple
        • Nu se putea călători așa de ușor și fără primejdii, ca în ziuă de astăzi. CREANGĂ, P. 184.
          surse: DLRLC
        • De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceap-a lăuda. EMINESCU, O. I 141.
          surse: DLRLC
      • 1.59.3. Din zilele noastre = din vremea în care trăim.
        surse: NODEX
      • 1.59.4. Ziua de mâine = viitorul.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: viitor (perspectivă) 2 exemple
        exemple
        • Nu știe nimeni ce-i poate aduce ziua de mîine. STANCU, D. 121.
          surse: DLRLC
        • Nu mai ajungeți să vedeți ziua de mîne. CREANGĂ, P. 250.
          surse: DLRLC
      • 1.59.5. Ziua de ieri = trecutul.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: trecut (s.n.)
      • 1.59.6. (În religia creștină) Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.59.7. (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.59.8. popular (Ca termen calendaristic) Zi-ntâi = prima zi a fiecărei luni.
        surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Ne dusese... la un zi-ntăi mai, tocmai la Socola. HOGAȘ, H. 67.
          surse: DLRLC
        • Era printre bunii școlari și nu lipsea de la clasă decît o dată pe lună, la zi-ntîi, cînd îl lua popa cu căldărușa. VLAHUȚĂ, O. A. I 87.
          surse: DLRLC
      • 1.59.9. Zi-ntâiul = sfințirea cu agheazmă pe care o face preotul la locuințele credincioșilor la fiecare întâi ale lunii.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Tata nu era religios. Cînd venea preotul cu zi-ntîiul, o lua spre fundul curții. PAS Z. I 232.
          surse: DLRLC
      • 1.59.10. În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe:
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ziua femeii.
          surse: DEX '09 DLRLC
      • 1.59.11. Zi aniversară sau ziua nașterii (sau de naștere) = aniversare (a zilei de naștere a cuiva).
        surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Mi le-a dat dumnealui, estimp, de ziua mea. DELAVRANCEA, O. II 277.
          surse: DLRLC
        • I-am făcut de ziua lui o felicitare în versuri. VLAHUȚĂ, O. A. III 15.
          surse: DLRLC
        • Ne-o chemat să-i cîntăm de ziua lui. ALECSANDRI, T. 79.
          surse: DLRLC
      • 1.59.12. Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • De ziua numelui, în dar, Primise roze Anișoara. IOSIF, PATR. 43.
          surse: DLRLC
  • exemple
    • Nu-mi apăr bătrînețea și zilele amărîte, ci obrazul și cinstea. DELAVRANCEA, O. II 142.
      surse: DLRLC
    • Nu-l mai luam după mine ca să-mi încurce zilele. CREANGĂ, P. 216.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Nu vezi că baba are zile cu harul? PAS, Z. I 52.
        surse: DLRLC
      • Sănătoși să fim și zile s-avem s-o mîncăm. VLAHUȚĂ, R. P. 54.
        surse: DLRLC
      • Găinile nu mai cîntau cucoșește c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. CREANGĂ, P. 294.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie A avea zile bune cu cineva = a se împăca cu cineva; a trăi bine cu cineva.
      surse: NODEX
    • 2.3. expresie Câte zile voi (sau vei, va etc.) avea = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Că, zău, nu te voi lăsa, Cîte zile voi avea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32.
        surse: DLRLC
    • 2.4. expresie Abia își ține zilele, se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.5. expresie popular Cu zilele în mână (sau în mâini) = într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Vedeți cum se clatină [podul]; trecem pe el cu zilele în mîini. GANE, N. III 187;
        surse: DLRLC
    • 2.6. expresie popular Cu zilele în mână (sau în mâini) = cu sufletul la gură, cu frica în sân.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: înfricoșat înspăimântat un exemplu
      exemple
      • Aștepta răspunsu cu zilele-n mînă. ȘEZ. II 109.
        surse: DLRLC
    • 2.7. expresie A rămâne (16.) (sau a scăpa (3.1.)) cu zile = a rămâne în viață.
      surse: DLRLC NODEX
    • 2.8. expresie A lăsa (6.) pe cineva cu zile = a cruța cuiva viața.
      surse: DLRLC NODEX
    • 2.9. expresie A muri (2.) cu zile = a muri în urma unei boli ce putea fi tratată sau în împrejurări neprevăzute.
      surse: DLRLC NODEX
    • surse: DLRLC
    • 2.11. expresie A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Ia colo devale, în înfundătura ceea, un taur grozav la mulți bezmetici le-a curmat zilele. CREANGĂ, P. 202.
        surse: DLRLC
      • La pămînt îl arunca Și zilele-i rădica. ALECSANDRI, P. P. 212.
        surse: DLRLC
      • prin exagerare Ba, zău, cum s-o părăsesc, Cînd ca ea nu mai găsesc, La obraz ca rujile, Ochișori ca murele... De-ți răpune zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32.
        surse: DLRLC
    • 2.12. expresie A i se isprăvi cuiva zilele = muri (verb)
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • De-acu, Irino, i s-a isprăvit zilele! BUJOR, S. 150.
        surse: DLRLC
    • 2.13. expresie A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Multă minte îți mai trebuie, zise un străjer bătrîn; se vede că ți-ai urît zilele. CREANGĂ, P. 82.
        surse: DLRLC
    • 2.14. expresie Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • E vai de zilele tale... Potera-i colea pe vale! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 506.
        surse: DLRLC
    • 2.15. expresie A-i mânca (12.) cuiva zilele = a chinui tare pe cineva.
      surse: DLRLC NODEX
    • 2.16. expresie A-i îngropa (1.2.) cuiva zilele.
      surse: DLRLC
    • 2.17. expresie De (sau în) zilele mele (sau ale tale etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Nu văzuse niciodată în zilele lui o femeie atît de stranie. VORNIC, P. 146.
        surse: DLRLC
      • Aista-i un sat de calici și fudui cum n-am văzut de zilele mele. C. PETRESCU, R. DR. 117.
        surse: DLRLC
    • 2.18. expresie A face cuiva zile fripte (5.) (sau negre (2.8.2.), amare (5.)) = a chinui tare pe cineva.
      surse: DLRLC NODEX
  • 3. (la) plural Cu determinări care precizează o perioadă de timp:
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: epocă perioadă vreme 3 exemple
    exemple
    • Oprea baciul... și-o adus aminte de zilele tinereții. GALACTION, O. I 64.
      surse: DLRLC
    • Oamenii se făleau că le-a fost dat... să trăiască în zilele lui. ISPIRESCU, L. 42.
      surse: DLRLC
    • Preot rămas din a vechimii zile, San Marc sinistru miezul nopții bate. EMINESCU, O. I 202.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A strânge bani albi (sau parale albe) pentru zile negre (2.8.3.).
      surse: DLRLC
    • 3.2. expresie N-au intrat (7.3.) zilele în sac.
      surse: DLRLC
    • 3.3. expresie A-l ajunge (3.1.) (pe cineva) zilele.
      surse: DLRLC
    • 3.4. expresie Mic de zile = tânăr
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Iară noi? noi, epigonii... Simțiri reci, harfe zdrobite, Mici de zile, mari de patimi. EMINESCU, O. 135.
        surse: DLRLC
    • 3.5. expresie Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vârstă.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: bătrân 2 exemple
      exemple
      • Era un moșneag înaintat în zile, bătrîn, cu cinstite bătrînețe. GALACTION, O. I 184.
        surse: DLRLC
      • Pe Nistru tăbărîsem poporul tău să-mpil; Cu sfetnici vechi de zile mă-ntîmpinași în cale. EMINESCU, O. I 91.
        surse: DLRLC
    • 3.6. expresie rar Veșnic de zile = nemuritor (adj.)
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • O, mag, de zile veșnic, la tine am venit, Dă-mi înapoi pe-aceea ce moartea mi-a răpit. EMINESCU, O. I 93.
        surse: DLRLC
    • 3.7. expresie (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit, încâinit.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dar tu, Moțoace? învechit în zile rele, deprins a te ciocoi la toți domnii. NEGRUZZI, S. I 141.
        surse: DLRLC

etimologie: