8 definiții pentru dârvălire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dârvălire sf [At: POLIZU / V: (reg) dărvăli~, dăr~, dâlv~, ~ări~, der~, derveli~, dreveli~ / Pl: ~ri / E: dârvăli] (Înv) 1 Murdărire a hainelor la lucru Si: (înv) dârmolire (1), dârmolit1 (1), dârvăleală (1), dârvălit1 (1). 2 Scoatere a hainelor din folosință prin prea multă purtare Si: (înv) dârmolire (2), dârmolit1 (2), dârvăleală (2), dârvălit1 (2). 3 (Reg) Supunere a oamenilor sau animalelor la muncă foarte grea Si: (înv) dârmolire (3), dârmolit1 (3), dârvăleală (3), dârvălit1 (3). 4 (Reg) Supraveghere a executării unei munci grele Si: (înv) dârmolire (4), dârmolit1 (4), dârvăleală (4), dârvălit1 (4). 5 (Pex) Dresare pentru muncă Si: (înv) dârmolire (5), dârmolit1 (5), dârvăleală (5), dârvălit1 (5). 6 (Reg) Certare a cuiva foarte rău Si: (înv) dârmolire (6), dârmolit1 (6), dârvăleală (6), dârvălit1 (6). 7 (Reg) Blestemare, dând celui rău Si: (înv) dârmolire (7), dârmolit1 (7), dârvăleală (7), dârvălit1 (7). 8 (Reg) Bătătorire a pământului Si: (înv) dârmolire (8), dârmolit1 (8), dârvăleală (8), dârvălit1 (8). 9 (Reg) Facere una cu pământul Si: (înv) dârmolire (9), dârmolit1 (9), dârvăleală (9), dârvălit1 (9).

Intrare: dârvălire
dârvălire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dârvălire
  • dârvălirea
plural
  • dârvăliri
  • dârvălirile
genitiv-dativ singular
  • dârvăliri
  • dârvălirii
plural
  • dârvăliri
  • dârvălirilor
vocativ singular
plural
dărvărire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dâlvărire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dârvărire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dervărire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dervelire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dervelire
  • dervelirea
plural
  • derveliri
  • dervelirile
genitiv-dativ singular
  • derveliri
  • dervelirii
plural
  • derveliri
  • dervelirilor
vocativ singular
plural
drevelire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drevelire
  • drevelirea
plural
  • dreveliri
  • drevelirile
genitiv-dativ singular
  • dreveliri
  • drevelirii
plural
  • dreveliri
  • drevelirilor
vocativ singular
plural
dărvălire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.