2 definiții pentru dârdâitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dârdâitură sf [At: POLIZU / V: dărdăi~ / Pl: ~ri / E: dârdâi + -tură] 1-7 Dârdâire (1-7).
dărdăitură sf vz dârdâitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: dârdâitură
dârdâitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
dărdăitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||