O definiție pentru dărăceală

dărăceálă sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~eli / E: dărăci + -eală] 1-2 (Îrg) Dărăcire (1-2). 3 (Ccr; Mun) Dărăcitură (3). 4 (Mun) Ceartă. 5 (Pex) Bătaie. 6-7 (Îe) A (se) lua la ~ A (se) certa foarte tare. 8-9 (Îae) A (se) bate. 10 (Îae) A pune la punct.

Intrare: dărăceală
dărăceală
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.