12 definiții pentru cârnățar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂRNĂȚAR, cârnățari, s. m. Persoană care prepară sau vinde cârnați și alte mezeluri. – Cârnat + suf. -ar.

CÂRNĂȚAR, cârnățari, s. m. Persoană care prepară sau vinde cârnați și alte mezeluri. – Cârnat + suf. -ar.

cârnățar [At: BARCIANU / Pl: ~i / E: cârnaț + -ar] 1-2 sm Persoană care prepară (sau vinde) cârnați. 3 sn Mașină de umplut cârnații Si: pușcă.

CÂRNĂȚAR ~i m. înv. Persoană care face sau vinde cârnați și alte mezeluri. /cârnat + suf. ~ar

cârnățar m. cel ce face sau vinde cârnați.

CÎRNĂȚAR, cîrnățari, s. m. (Rar) Persoană care prepară (sau vinde) cîrnați și alte mezeluri.

cîrnățár m. Care face saŭ vinde cîrnațĭ și șuncă (șuncar). – Fem. -ăreásă, pl. ese, în est și -íță, pl. e.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cârnățar s. m., pl. cârnățari

cârnățar s. m., pl. cârnățari

cârnățar s. m., pl. cârnățari

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÎRNĂȚAR s. mezelar, (rar) mezelegiu. (E ~ de profesie.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cârnățar, cârnățari s. m. om ipocrit.

Intrare: cârnățar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârnățar
  • cârnățarul
  • cârnățaru‑
plural
  • cârnățari
  • cârnățarii
genitiv-dativ singular
  • cârnățar
  • cârnățarului
plural
  • cârnățari
  • cârnățarilor
vocativ singular
  • cârnățarule
  • cârnățare
plural
  • cârnățarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cârnățar, cârnățarisubstantiv masculin

  • 1. Persoană care prepară sau vinde cârnați și alte mezeluri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Cârnat + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.