11 definiții pentru cyclamen

PẤINE, pâini, s. f. 1. Aliment de bază al omului, preparat dintr-un aluat de făină (de grâu, de secară etc.) și ingrediente, afânat prin fermentația drojdiei, frământat cu apă și copt în cuptor; pită. ◊ Expr. A mânca pâine și sare (pe un sau dintr-un taler) cu cineva = a trăi împreună cu cineva, a împărți cu cineva binele și răul. A ieși înaintea cuiva sau a întâmpina (pe cineva) cu pâine și sare = a întâmpina (pe cineva) cu deosebită cinste. A avea (sau ține, a fi cu) pâinea și cuțitul în mână sau a pune mâna pe pâine și cuțit = a avea la îndemână toată puterea, toate mijloacele. (A fi) bun ca pâinea (cea) caldă (sau bună) = (a fi) foarte bun. A mânca o pâine albă = a avea o situație materială bună, a o duce bine. Se caută (sau se vinde) ca pâinea (cea) caldă, se spune despre o marfă foarte căutată și care se vinde foarte ușor. A mânca pâine degeaba = a fi nefolositor. ♦ Aluat de faină frământat în vederea facerii pâinii (1). 2. Hrană necesară pentru trai; p. ext. mijloacele materiale necesare existenței; existență. ◊ Expr. O bucată de pâine sau pâinea zilnică, pâinea cea de toate zilele = mijloacele de existență. A lua (cuiva) pâinea de la gură = a lăsa pe cineva fără mijloace de trai, a lua (cuiva) toate posibilitățile de existență. ♦ Fig. Agoniseală. 3. (Reg.) Cereale, recoltă de cereale, grâne, bucate; p. restr. grăunțe de cereale (mai ales de grâu). 4. Slujbă, funcție, post. ◊ expr. A pune (sau a băga) în pâine (pe cineva) = a face cuiva rost de slujbă. A fi în pâine (sau a mânca o pâine) = a avea o slujbă. A scoate (sau a da afară) din pâine = a da pe cineva afară din serviciu. – Lat. panis.

pâine s. f., g.-d. art. pâinii; pl. pâini

PÂINE s. 1. (reg.) hliban, (Mold., Transilv. și Ban.) pită. (A cumpărat o ~ caldă.) 2. (BOT.) pâinea-porcului (Cyclamen europaeum) = (reg.) pita-porcului.

PÂINE s. v. azimă, cereale, existență, grâne.

PÂINE ~i f. 1) Produs alimentar făcut din aluat dospit, frământat și copt în cuptor; pită. ~ de casă. ~ de secară.Bun ca ~ea (cea) caldă foarte bun. A mânca ~ea degeaba a nu răsplăti câștigul prin muncă. A mânca ~ și sare cu cineva a fi în strânsă prietenie cu cineva, împărțind bucuriile și necazurile. A întâmpina (pe cineva) cu ~ și sare a primi pe cineva cu mare bucurie. A se vinde ca ~ea (cea) caldă a se vinde foarte repede. 2) (cu sens colectiv) Totalitate a bunurilor materiale necesare vieții; ansamblul mijloacelor de trai. ◊ ~ea cea de toate zilele venit din care trăiește cineva. A câștiga o bucată de ~ a dobândi prin muncă minimumul de existență. A lua cuiva ~ea (sau bucățica de ~ sau bucățică) de la gură a lipsi pe cineva de mijloace de existență. A mânca ~ea cuiva a trăi pe socoteala cuiva. A trăi cu ~ și apă a trăi în sărăcie. 3) Câmp semănat cu păioase (grâu, secară etc.); semănătură de grâne. 4) Recoltă de grâne. 5) fig. Slujbă care asigură existența cuiva; post; funcție. * A băga (sau a pune) în ~ a aranja într-o funcție, într-un post. A scoate din ~ a elibera dintr-o funcție, dintr-un post. [G.-D. pâinii] /<lat. panis


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CYCLAMEN L., CICLAMEN, fam. Primulaceae. Gen originar din sudul Europei și Asia, cca 16 specii (la care se adaugă numeroase subspecii avînd diferite forme, culori și grade de precocitate), erbacee, vivace, cu tuberculi cărnoși, tari. Frunze lung-pețiolate, reniforme, de culoare pestriță. Flori (laciniile corolei reflecte, acute înainte de tub, iar lamina corolei și caliciul 5-fidate) albe, roz, purpurii, roșii-aprins, roșii etc. Speciile de seră înfloresc în oct.-mart., iar celelalte primăvara și vara.

C. coum Mill. (syn. C. orbiculatum Mill.). Specie care. înflorește primăvara. Flori mici, albe sau roz-carmin-roșii, pe pedunculi de10 cm înălțime. Frunze marmorate, plane, mari, pețiolate, cordiforme, pe sol.

C. europaeum L. Specie ce înflorește vara-toamna. Flori mari, roz, roșii, carmin, parfumate, pedunculate (10-15 cm lungime și glandulos-păros) solitare, caliciul mic, campanulat cu 5 sepale lat-ovate, ascuțite, corola cu 5 petale oblong-spatulate, recurbate, 5 stamine. Frunze radicale, cu pețiol lung, glandulos-păros, crenate și subrotund-cordate, pe partea superioară alb-marmorate, pe cea inferioară purpurii, pornesc dintr-un tubercul subteran, rotund (emite rădăcini de pe partea inferioară). Fruct, capsulă sferică, dehiscent prin 5 valve, glandulos-păros. Se folosesc în grădini, însă, în iernile prea reci, tuberculii trebuiesc protejați. Plantă perenă, mică, erbacee.

C. neapolitanum Ten. (syn. C. hederifolium Ait.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori albe sau roz, solitare (apar înaintea frunzelor), cu pedunculi lungi. Petalele corolei oblong-spatulate și auriculate la bază, caliciul campanulat cu 5 sepale acuminate, 5 stamine. Fruct, capsulă rotundă. Frunze lung-pețiolate, inegal-crenate, cordiforme, ovate, cu zone albe pe margine. Tubercul mare, rotund, puțin turtit, emite rădăcini de pe toată suprafața sa. Suportă bine umbra.

C. persicum Mill. (syn. C. latifolium Sibth. et Smith; C. aleppicum Fisch.; C. punicum Pomel). Se presupune că această specie este punctul de plecare al ciclamenului din cultură. Tulpina este un tubercul subteran, la început rotund, iar pe măsură ce înaintează în creștere, capătă o formă sferic-turtită, protejat la exterior de o epidermă brun-roșcată. Rădăcina fibroasă pornește din partea inferioară a tuberculului și anume, din mijlocul acestuia. Consistența rădăcinilor este semicărnoasă, ajungînd la 20-25 cm lungime. Frunza simplă, ovată (cca 11 cm diametru), invers-cordată, sprijinită pe un pețiol cilindric de culoare roz, roșie-brună, ce pornește direct din tubercul, cu marginea netedă sau puțin crestată, pe partea superioară verzi-închis cu desene marmorate, albicios-strălucitoare, iar pe cea inferioară verzi-deschis, violete sau brune, fără aspect marmorat. Flori (petale netede sau puternic ondulate la forma rococo, unicolore sau bicolore – alb cu roșu, roz cu roșu, roșu cu violet, mov etc., concrescute într-o corolă ale cărei vîrfuri sînt îndoite și răsfrînte, androceu format din 5-7 stamine prinse cu un filament scurt, pistil puțin ieșit deasupra staminelor, ușurînd astfel polenizarea artificială), cu pedunculi mai lungi decît frunza. Fructul este o capsulă care, la maturitate, se deschide pe 4 linii, conține numeroase semințe de diferite forme și mărimi, colorate în brun-roșcat. Plantă perenă, cultivată obișnuit ca anuală (Pl. 26, fig. 153).

Cyclamen cilicium Boiss. et Heldr. Specie ce înflorește toamna. Flori roz-pal cu o pată roșie, proeminentă, la baza fiecărei petale, parfumată. Fiecare tubercul poartă un număr însemnat de flori. Frunze rotunde cu pete argintii neregulate, ușor-dințate pe margini, care ajjar după ce prima floare s-a deschis. Este recomandată pentru grădini și alpineturi, poziție însorită.

Intrare: cyclamen
cyclamen