4 definiții pentru chietiv

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIETIV s.n. (Liv.) Calmant, mîngîiere. [Pron. chi-e-, scris și quietiv, var. cvietiv s.n. / < germ. Quietiv, cf. lat. quietus – liniștit].

CHIETIV s. n. calmant, mângâiere. (< germ. Quietiv, cf. lat. quietus, liniștit)

Intrare: chietiv
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chietiv
  • chietivul
  • chietivu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • chietiv
  • chietivului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • quietiv
  • quietivul
  • quietivu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • quietiv
  • quietivului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cvietiv
  • cvietivul
  • cvietivu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cvietiv
  • cvietivului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chietivsubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.