4 definiții pentru cutubă

cutu sf [At: DA ms / Pl: nct / E: nct] (Reg) Acoperământul unei trăsuri, al unui car etc. Si: coviltir.

CUTÚBĂ s. v. burduf, coș, coviltir.

cutu sf [At: H V, 104 / Pl: ~le / E: nct cf cotumbă, cotulbă] (Reg) Unealtă de fierărie nedefinită mai îndeaproape.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cutu s. v. BURDUF. COȘ. COVILTIR.

Intrare: cutubă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cutu
  • cutuba
plural
  • cutube
  • cutubele
genitiv-dativ singular
  • cutube
  • cutubei
plural
  • cutube
  • cutubelor
vocativ singular
plural