2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

curtenit, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I 73 / Pl: ~iți, ~e / E: curteni] (Înv; md. femei) Curtat2.

CURTENÍ, curtenesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A curta. – Din curtean.

CURTENÍ, curtenesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A curta. – Din curtean.

curteni vt [At: DOSOFTEI, V. S. 44/2 / V: (îvr) cor~ / Pzi: ~nesc / E: curtean] (Înv) 1 A aduce pe cineva în serviciul unei curți (5) (făcându-l curtean (1-2)). 2 A susține cauza cuiva (în fața unui șef). 3 A curta. 4 A face o vizită cuiva, în semn de prețuire. corectată

CURTENÍ, curtenesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A face curte (mai ales unei femei), a căuta să intre în grațiile cuiva (măgulindu-l, lingușindu-l). V. curta. Mare ghiduș era și nostim... s-o cercat să mă curtenească o bucată de drum. ALECSANDRI, T. I 311. Ea dacă vede că alt îi zîmbește, Umblă după dînsa și o curtenește. PANN, P. V. II 97. ♦ (Neobișnuit) A felicita (căutînd să cîștige bunăvoința cuiva), a omagia (prin lingușiri). Sosi la 12 noiemvrie la Alba-Iulia, spre a curteni pe Mihai-vodă despre norocita sa biruință. BĂLCESCU, O. II 267.

A CURTENÍ ~ésc tranz. înv. (femei) A face curte; a curta. /Din curtean

curtenésc v. tr. (d. curtean). Curtez, fac curte (complimente).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

curtení (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. curtenésc, imperf. 3 sg. curteneá; conj. prez. 3 să curteneáscă

curtení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. curtenésc, imperf. 3 sg. curteneá; conj. prez. 3 sg. și pl. curteneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

curténi s.m. pl. (înv.) 1. persoane care îndeplinesc slujbe la curtea domnească. 2. soldați din garda călăreață a domnitorului; viteji, slujitori, ostași de curte.

curtení, curtenésc, vb. IV (înv.) 1. a curta, a face curte (cuiva). 2. a lua pe cineva în serviciul unei curți (domnești sau boierești). 3. a recomanda, a susține pe cineva, a pune o vorbă bună pentru cineva. 4. a vizita pe cineva acasă; a i se închina. 5. (refl.) a se ciopli, a se stila, a învăța manierele elegante.

Intrare: curtenit
curtenit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curtenit
  • curtenitul
  • curtenitu‑
  • curteni
  • curtenita
plural
  • curteniți
  • curteniții
  • curtenite
  • curtenitele
genitiv-dativ singular
  • curtenit
  • curtenitului
  • curtenite
  • curtenitei
plural
  • curteniți
  • curteniților
  • curtenite
  • curtenitelor
vocativ singular
plural
Intrare: curteni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • curteni
  • curtenire
  • curtenit
  • curtenitu‑
  • curtenind
  • curtenindu‑
singular plural
  • curtenește
  • curteniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • curtenesc
(să)
  • curtenesc
  • curteneam
  • curtenii
  • curtenisem
a II-a (tu)
  • curtenești
(să)
  • curtenești
  • curteneai
  • curteniși
  • curteniseși
a III-a (el, ea)
  • curtenește
(să)
  • curtenească
  • curtenea
  • curteni
  • curtenise
plural I (noi)
  • curtenim
(să)
  • curtenim
  • curteneam
  • curtenirăm
  • curteniserăm
  • curtenisem
a II-a (voi)
  • curteniți
(să)
  • curteniți
  • curteneați
  • curtenirăți
  • curteniserăți
  • curteniseți
a III-a (ei, ele)
  • curtenesc
(să)
  • curtenească
  • curteneau
  • curteni
  • curteniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

curteni

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Mare ghiduș era și nostim... s-o cercat să mă curtenească o bucată de drum. ALECSANDRI, T. I 311.
      surse: DLRLC
    • Ea dacă vede că alt îi zîmbește, Umblă după dînsa și o curtenește. PANN, P. V. II 97.
      surse: DLRLC
    • 1.1. neobișnuit A felicita (căutând să câștige bunăvoința cuiva), a omagia (prin lingușiri).
      exemple
      • Sosi la 12 noiemvrie la Alba-Iulia, spre a curteni pe Mihai-vodă despre norocita sa biruință. BĂLCESCU, O. II 267.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • curtean
    surse: DEX '98 DEX '09