6 definiții pentru curteancă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CURTEÁNCĂ, curtence, s. f. Curteană. – Curtean + suf. -că.

CURTEÁNCĂ, curtence, s. f. Curteană. – Curtean + suf. -că.

curteancă sf [At: ISPIRESCU, U. 12 / Pl: ~ence / E: curtean + -că] 1-2 Curteană (1-2).

CURTEÁNCĂ, curt.ence, s. f. (În orînduirea feudală) Nobilă care stă la curtea regală (sau domnească) îndeplinind anumite îndatoriri de ceremonial; doamnă de onoare. Se plimba cam razna de curtencele sale. ISPIRESCU, U. 12. Smulse pe biata Ancuța din zadarnicile îngrijiri ale jupanițelor curtence. ODOBESCU, S. I 138.

CURTEÁNCĂ ~énce f. Femeie de viță nobilă care avea anumite servicii la curtea unui suveran sau făcea parte din suita acestuia. /curtean + suf. ~că


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

curteáncă s. f., g.-d. art. curténcei; pl. curténce

curteáncă s. f., g.-d. art. curténcei; pl. curténce

Intrare: curteancă
substantiv feminin (F26)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curteancă
  • curteanca
plural
  • curtence
  • curtencele
genitiv-dativ singular
  • curtence
  • curtencei
plural
  • curtence
  • curtencelor
vocativ singular
  • curteancă
  • curteanco
plural
  • curtencelor

curteancă

  • 1. Nobilă care stă la curtea regală (sau domnească) îndeplinind anumite îndatoriri de ceremonial; doamnă de onoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: curtean, -ă attach_file 2 exemple
    exemple
    • Se plimba cam razna de curtencele sale. ISPIRESCU, U. 12.
      surse: DLRLC
    • Smulse pe biata Ancuța din zadarnicile îngrijiri ale jupanițelor curtence. ODOBESCU, S. I 138.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Curtean + sufix -că.
    surse: DEX '98 DEX '09