O definiție pentru curățitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

curățitu sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: curăți] 1-5 Curățătură (1-5).

Intrare: curățitură
curățitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curățitură
  • curățitura
plural
  • curățituri
  • curățiturile
genitiv-dativ singular
  • curățituri
  • curățiturii
plural
  • curățituri
  • curățiturilor
vocativ singular
plural