9 definiții pentru curăție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CURĂȚÍE s. f. (Înv.) Cinste; nevinovăție, castitate. – Curat + suf. -ie.

CURĂȚÍE s. f. (Înv.) Cinste; nevinovăție, castitate. – Curat + suf. -ie.

curăție sf [At: PSALT. 26/15 / Pl: ~ii / E: curat3 + -ie] (Înv) 1-6 Curățenie (1-2, 5,8-10).

CURĂȚÍE s. f. (Învechit și arhaizant) Nevinovăție, cinste; castitate. Avînd ea, pe lîngă curăția sufletească, și multă înțelepciune, a știut să se apere cu blîndeță. SADOVEANU, D.P. 39. Își ridică bustul... ca și cum o secretă dorință ar fi îndemnat-o să se arate în toată curăția ei. D. ZAMFIRESCU, R. 31. Ăci și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată. EMINESCU, O. I 79.

curăție f. curățenie (sub raportul moral).

curățíe f. Vechĭ. Rar azĭ. Puritate: curăție de limbă, de stil, de suflet (castitate).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

curățíe (înv.) s. f., art. curățía, g.-d. curățíi, art. curățíei

curățíe s. f., art. curățía, g.-d. curățíi, art. curățíei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CURĂȚÍE s. v. candoare, castitate, cinste, corectitudine, feciorie, incoruptibilitate, inocență, integritate, lealitate, neprihănire, nevinovăție, onestitate, pudicitate, pudoare, virginitate.

curăție s. v. CANDOARE. CASTITATE. CINSTE. CORECTITUDINE. FECIORIE. INCORUPTIBILITATE. INOCENȚĂ. INTEGRITATE. LEALITATE. NEPRIHĂNIRE. NEVINOVĂȚIE. ONESTITATE. PUDICITATE. PUDOARE. VIRGINITATE.

Intrare: curăție
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curăție
  • curăția
plural
genitiv-dativ singular
  • curății
  • curăției
plural
vocativ singular
plural

curăție

  • exemple
    • Avînd ea, pe lîngă curăția sufletească, și multă înțelepciune, a știut să se apere cu blîndeță. SADOVEANU, D.P. 39.
      surse: DLRLC
    • Își ridică bustul... ca și cum o secretă dorință ar fi îndemnat-o să se arate în toată curăția ei. D. ZAMFIRESCU, R. 31.
      surse: DLRLC
    • Ici și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată. EMINESCU, O. I 79.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Curat + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09