cupro- [At: DN³ / V: cupri- / E: fr cupro-, lat cuprum] 1 Referitor la cupra. 2 De cupru.

CUPRO- Element prim de compunere savantă cu sensul de „(referitor la) cupru”, „de cupru”. [Var. cupri-. / < fr. cupro-, lat. cuprum].

CUPR(O)-/CUPRI- elem. „aramă, cupru”. (< fr. curp/o/-, cupri-, cf. lat. cuprum)

CUPRI- v. cupro-.

CUPRI- elem. cupr(o)-.

CUPRO- „aramă”. ◊ L. cuprum „aramă” > fr. cupro- > rom. cupro-. □ ~rahie (v. -rahie), s. f., prezență a cuprului în lichidul cefalorahidian; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a cuprului și a sărurilor acestuia în scop terapeutic; ~tipie (v. -tipie), s. f., procedeu de preparare a clișeelor pentru tipar înalt, utilizîndu-se o placă de cupru.

CUPR-, v. CUPRO-. □ ~emie (v. -emie), s. f., prezența cuprului în sînge.

CUPRI- „aramă”. ◊ L. cuprum „aramă” > fr. cupri-, engl. id. > rom. cupri-. □ ~fer (v. -fer), adj., care conține cupru; ~form (v. -form), adj., cu aspect de cupru.