CHIPAROS, chiparoși, s. m. Arbore rășinos conifer cu frunze persistente și cu lemnul rezistent și parfumat, întrebuințat în industrie (Cupressus sempervirens). – Din ngr. kiparíssi.

CHIPAROS ~și m. Arbore exotic, având frunzele veșnic verzi, lemn rezistent și puternic parfumat, folosit în scopuri decorative și în industrie; cipru. /<ngr. kyparissi

chiparos (arbore) s. m., pl. chiparoși

CHIPAROS s. (BOT.; Cupressus sempervirens) (livr.) cipru.

CUPRESSUS L., CHIPAROȘI, fam. Cupressaceae. Gen originar din sud-estul Europei, America de N și Mexic, sud-estul Chinei, cca 15 specii de arbori și arbuști cu o coroană piramidală, foarte densă, îngustă, verde-închis, lujeri circulari, sau în 4 muchii. Frunze solzoase, aciculare, persistente, omogene, eliptice, acoperă toate ramurile. Flori mici, unisexuat-monoice. Conuri cu un diametru de cca 3 cm, cafenii-cenușii, lemnoase, sferice sau ovoide, solzi colțuroși, în formă de scut cu un ghimpe mic. Semințe roșii-brun-închis.

Cupressus arizonica Greene. Arbore piramidal, pînă la 25 m înălțime. Frunze persistente, glauce.

Cupressus sempervirens L. Specie cu flori mici, unisexuat-monoice, globuloase, solitare, formate din cca 12 cârpele; unite cu bracteele, cele. mascule ca și cele femele sînt așezate în amenți terminali, dar cilindrici. Conuri sferice sau ovoide, solzi lemnoși, colțuroși. Semințe brun-roșcate, aripate, lucioase. Frunze omogene, verzi-închis, mici, ovat- romboidale, în formă de solzi, opuse, alipite de lujer, convexe și carinate, pe partea inferioară imbricate, verzi-gălbui, pe cea superioară o mică glandă reziniferă. Tulpină dreaptă (cca 25 m înălțime), permanent verde-închis, scoarță cu ritidom cenușiu, coroană foarte densă, îngustă, columnară sau piramidală. Lujerii în patru muchii (Pl. 26, fig. 151).