7 definiții pentru cumsecădenie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CUMSECĂDENIE s. f. Calitatea unui om de a fi cumsecade. – Cumsecade + suf. -enie.
CUMSECĂDENIE s. f. Calitatea unui om de a fi cumsecade. – Cumsecade + suf. -enie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
cumsecădenie sfs [At: G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I. 308 / E: cumsecade + -enie] Calitate a unui om de a fi cumsecade.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUMSECĂDENIE s. f. (Rar) Însușirea sau caracterul omului cumsecade. N-a fost ferită, prin cinste și cumsecădenie, de nici una din loviturile pe care le îndurăm laolaltă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 308. – Pronunțat: -ni-e.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUMSECĂDENIE f. Fel de a fi al omului cumsecade. /cumsecade + suf. ~enie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cumsecădenie (desp. -ni-e) s. f., art. cumsecădenia (desp. -ni-a), g.-d. cumsecădenii, art. cumsecădeniei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cumsecădenie (-ni-e) s. f., art. cumsecădenia (-ni-a), g.-d. cumsecădenii, art. cumsecădeniei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cumsecădenie s. f. (sil. -ni-e), art. cumsecădenia (sil. -ni-a), g.-d. cumsecădenii, art. cumsecădeniei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ni-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cumsecădeniesubstantiv feminin
- 1. Calitatea unui om de a fi cumsecade. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- N-a fost ferită, prin cinste și cumsecădenie, de nici una din loviturile pe care le îndurăm laolaltă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 308. DLRLC
-
etimologie:
- Cumsecade + sufix -enie. DEX '98 DEX '09