2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cuminți a [At: DA / Pl: ~ici, ~țele / E: cuminte + -ică] Cumințea.

cumințel, ~țea a [At: DA / Pl: ~ei, ~e / E: cuminte + -el] Care este destul de cuminte (2).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cumințél adj. m., pl. cumințéi; f. sg. cumințícă, pl. cumințéle

Intrare: cumințică
cumințică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cumințel
cumințel adjectiv
adjectiv (A70)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cumințel
  • cumințelul
  • cumințelu‑
  • cuminți
  • cumințica
plural
  • cuminței
  • cumințeii
  • cumințele
  • cumințelele
genitiv-dativ singular
  • cumințel
  • cumințelului
  • cumințele
  • cumințelei
plural
  • cuminței
  • cumințeilor
  • cumințele
  • cumințelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)