4 definiții pentru cumar

cumár (-re), s. n. – Oală de noapte. Ngr. ϰουμάρι (Cihac, II, 653; Densusianu, Rom., XXXIII, 277). În Mold.

cumár, cumáre, s.n. (reg.) oală de noapte; țucal.

cumar n. Mold. țucal. [Gr. mod.].

cumár n., pl. e (ngr. kumári, cană de apă). Mold. Țucal.

Intrare: cumar
cumar
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cumar cumarul
plural cumare cumarele
genitiv-dativ singular cumar cumarului
plural cumare cumarelor
vocativ singular
plural