2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CULPÁȘ, -Ă, culpași, -e, s. m. și f., adj. (Înv.) 1. S. m. și f. Persoană vinovată de o infracțiune; vinovat. 2. Adj. Care este vinovat (de o infracțiune). Persoană culpașă.Culpă + suf. -aș.[1]

  1. Var.: cúlpeș, -ă (după DEX’98 și alte surse) — LauraGellner

culpaș, ~ă smf, a [At: POLIZU / Pl: ~i, ~e / E: culpă + -aș] 1-2 (Înv) Culpabil (1-2).

CULPÁȘ, -Ă, culpași, -e, s. m. și f. (Înv.) Persoană vinovată de o infracțiune; vinovat. ◊ (Adjectival) Persoană culpașă. [Var.: cúlpeș, -ă s. m. și f.] – Culpă + suf. -aș

CULPÁȘ, -Ă, culpași, -e, s. m. și f. (Învechit) Persoană vinovată de o infracțiune. Pedeapsa butucului, obicinuită în Orient, se aplica culpașilor chiar la romani. ALECSANDRI, P. P. 95.

culpaș a. vinovat: robul și tiranul tot pe atât culpași BOL.

CÚLPEȘ, -Ă s. m. și f. v. culpaș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!culpaș (înv.) adj. m., s. m., pl. culpași; adj. f., s. f. culpașă, art. culpașa; pl. culpașe

Intrare: culpaș (adj.)
culpaș1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • culpaș
  • culpașul
  • culpașu‑
  • culpașă
  • culpașa
plural
  • culpași
  • culpașii
  • culpașe
  • culpașele
genitiv-dativ singular
  • culpaș
  • culpașului
  • culpașe
  • culpașei
plural
  • culpași
  • culpașilor
  • culpașe
  • culpașelor
vocativ singular
plural
Intrare: culpaș (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • culpaș
  • culpașul
  • culpașu‑
plural
  • culpași
  • culpașii
genitiv-dativ singular
  • culpaș
  • culpașului
plural
  • culpași
  • culpașilor
vocativ singular
  • culpașule
  • culpașe
plural
  • culpașilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • culpeș
  • culpeșul
  • culpeșu‑
plural
  • culpeși
  • culpeșii
genitiv-dativ singular
  • culpeș
  • culpeșului
plural
  • culpeși
  • culpeșilor
vocativ singular
  • culpeșule
  • culpeșe
plural
  • culpeșilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

culpaș, culpașăadjectiv

  • 1. învechit Care este vinovat (de o infracțiune). DEX '09
    • format_quote Persoană culpașă. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Culpă + sufix -aș DEX '09 DEX '98

culpaș, culpașisubstantiv masculin
culpașă, culpașesubstantiv feminin

  • 1. învechit Persoană vinovată de o infracțiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: vinovat
    • format_quote Pedeapsa butucului, obicinuită în Orient, se aplica culpașilor chiar la romani. ALECSANDRI, P. P. 95. DLRLC
etimologie:
  • Culpă + sufix -aș DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.