2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CULMINÁRE s. f. Acțiunea de a culmina și rezultatul ei. – V. culmina.

culminare sf [At: MAIORESCU, CR. I, 107 / Pl: ~nări / E: culmina] Atingere a punctului culminant (3) Si: culminat1.

CULMINÁRE, culminări, s. f. Acțiunea de a culmina și rezultatul ei. – V. culmina.

CULMINÁRE s. f. Acțiunea de a culmina; atingerea unui punct culminant.

CULMINÁRE s.f. Acțiunea de a culmina și rezultatul ei: culminanță. [< culmina].

CULMINÁ, pers. 3 culminează, vb. I. Intranz. 1. (Despre aștri) A atinge punctul de culminație. 2. Fig. A atinge stadiul cel mai înalt al unei situații, a ajunge la apogeu. – Din fr. culminer, lat. culminare.

CULMINÁ, pers. 3 culminează, vb. I. Intranz. 1. (Despre aștri) A atinge punctul de culminație. 2. Fig. A atinge stadiul cel mai înalt al unei situații, a ajunge la apogeu. – Din fr. culminer, lat. culminare.

culmina vi [At: DICȚ. / Pzi: 3 ~nea / E: fr culminer] 1 (Ast; d. aștri) A atinge punctul cel mai înalt pe bolta cerească. 2 (Fig) A atinge stadiul extrem al unei situații.

CULMINÁ, pers. 3 culminează, vb. I. Intranz. A atinge stadiul cel mai înalt al unei situații, a ajunge la apogeu. Măreția luptelor desfășurate de proletariatul romîn în anii 1929-1933, lupte care au culminat cu marile acțiuni revoluționare din ianuarie-februarie 1933, au-dovedit încă o dată că numai clasa muncitoare condusă de partidul ei de avangardă este în stare să mobilizeze întregul popor muncitor la lupta împotriva exploatării. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 55.

CULMINÁ vb. I. intr. (Despre un astru) A trece la meridian, a atinge cea mai mare înălțime în drumul său pe bolta cerească. ♦ (Fig.) A atinge cea mai mare înălțime, cel mai înalt stadiu; a ajunge, a fi la apogeu. [< fr. culminer, cf. it., lat. bis. culminare].

CULMINÁ vb. intr. (despre aștri) a atinge punctul de culminație. ◊ (fig.) a atinge cel mai înalt stadiu; a ajunge la apogeu. (< fr. culminer, lat. culminare)

A CULMINÁ pers. 3 ~eáză intranz. 1) (despre aștri) A ajunge la apogeu. 2) fig. A ajunge la culme; a atinge punctul culminant. <lat. coulminare, fr. culminer

culminà v. a atinge punctul culminant, vorbind de un astru.

*culminéz v. intr. (fr. culminer, d. lat. culmen, cúlminis, culme. Lat. culminare, înseamnă „a rîdica”). Astr. Mă aflu în punctu cel maĭ înalt. Fig. Obrăznicia luĭ culminează.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

culmináre s. f., g.-d. art. culminắrii

culmináre s. f., g.-d. art. culminării

culminá (a ~) vb., ind. prez. 3 culmineáză

culminá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. culmineáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: culminare
culminare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • culminare
  • culminarea
plural
  • culminări
  • culminările
genitiv-dativ singular
  • culminări
  • culminării
plural
  • culminări
  • culminărilor
vocativ singular
plural
Intrare: culmina
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • culmina
  • culminare
  • culminat
  • culminatu‑
  • culminând
  • culminându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • culminea
(să)
  • culmineze
  • culmina
  • culmină
  • culminase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • culminea
(să)
  • culmineze
  • culminau
  • culmina
  • culminaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

culminare

etimologie:

  • vezi culmina
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

culmina

  • 1. (Despre aștri) A atinge punctul de culminație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. figurat A atinge stadiul cel mai înalt al unei situații, a ajunge la apogeu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Măreția luptelor desfășurate de proletariatul romîn în anii 1929-1933, lupte care au culminat cu marile acțiuni revoluționare din ianuarie-februarie 1933, au dovedit încă o dată că numai clasa muncitoare condusă de partidul ei de avangardă este în stare să mobilizeze întregul popor muncitor la lupta împotriva exploatării. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 55.
      surse: DLRLC

etimologie: