2 intrări
11 definiții
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- etimologice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CULATĂ, culate, s. f. Partea dinapoi a țevii unei arme de foc, în care se află locașul închizătorului. – Din it. culatta.
CULATĂ, culate, s. f. Partea dinapoi a țevii unei arme de foc, în care se află locașul închizătorului. – Din it. culatta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
culată sf [At: DICȚ. / Pl: ~te / E: it culatta] Partea din spate a țevii unei arme de foc, unde se află locașul închizătorului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CULATĂ s.f. Partea dinapoi a țevii unei guri de foc; chiulasă (2) [în DN]. [< it. culatta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CULATĂ s. f. partea dinapoi a țevii unei guri de foc. (< it. culatta)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CULATĂ ~e f. Parte posterioară a țevii unei arme de foc. /<it. culatta
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*culátă f., pl. e (it. culatta, d. culo, cur. V. cur 1). Partea din apoĭ a țeviĭ tunuluĭ orĭ puștiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
culată s. f., g.-d. art. culatei; pl. culate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
culată s. f., g.-d. art. culatei; pl. culate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
culată s. f., pl. culate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
culată (culate), s. f. – Partea dinapoi a țevii unei arme de foc. It. culatta (sec. XIX).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cula (-lez, -at), vb. – A nimici, a distruge, a scoate din luptă (un adversar, în afaceri). Fr. couler. – Der. culaj, s. n. (pierdere), din fr. coulage; culant, adj., din fr. coulant; culanță, s. f. (rapiditate, eficiență, spontaneitate în afaceri), der. intern. Sînt galicisme. Aceleiași rădăcini îi aparține culisă, s. f., din fr. coulisse.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
culată, culatesubstantiv feminin
- 1. Partea dinapoi a țevii unei arme de foc, în care se află locașul închizătorului. MDA2 DEX '09 DEX '98 DNsinonime: chiulasă
etimologie:
- culatta MDA2 DEX '09 DEX '98 DN