2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

culare sf [At: I. CR. III, 346 / Pl: ~lări / E: nct] (Reg) 1 Stuf de la marginea bălților. 2 Stuf gros. 3 Holdă buruienoasă. 4 Scufundătură adâncă și largă pe un deal. 5 Peșteră largă.

colare sf [At: CV, 1950, nr. 3, 36 / Pl: ~lări / E: nct] 1 (Reg) Găuri, scobituri în piatră. 2 Peșteri care pot servi drept adăposturi în munți. 3 Asortare. 4 Trăire în concubinaj. 5 (D. îmbrăcăminte) Lipire pe corp.

coláre și culáre f., pl. arĭ. Dun. de jos. Desiș de stuf și de papură, unde se ascund peștiĭ. Trans. (culare). Peșteră lungă.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

culá (-léz, -át), vb. – A nimici, a distruge, a scoate din luptă (un adversar, în afaceri). Fr. couler.Der. culaj, s. n. (pierdere), din fr. coulage; culant, adj., din fr. coulant; culanță, s. f. (rapiditate, eficiență, spontaneitate în afaceri), der. intern. Sînt galicisme. Aceleiași rădăcini îi aparține culisă, s. f., din fr. coulisse.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

culáre, culări, s.f. (reg.) 1. stuful din bălți. 2. scufundătură adâncă și largă într-un deal.

Intrare: culare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • culare
  • cularea
plural
  • culări
  • culările
genitiv-dativ singular
  • culări
  • culării
plural
  • culări
  • culărilor
vocativ singular
plural
Intrare: cula
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cula
  • culare
  • culat
  • culatu‑
  • culând
  • culându‑
singular plural
  • culea
  • culați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • culez
(să)
  • culez
  • culam
  • culai
  • culasem
a II-a (tu)
  • culezi
(să)
  • culezi
  • culai
  • culași
  • culaseși
a III-a (el, ea)
  • culea
(să)
  • culeze
  • cula
  • culă
  • culase
plural I (noi)
  • culăm
(să)
  • culăm
  • culam
  • cularăm
  • culaserăm
  • culasem
a II-a (voi)
  • culați
(să)
  • culați
  • culați
  • cularăți
  • culaserăți
  • culaseți
a III-a (ei, ele)
  • culea
(să)
  • culeze
  • culau
  • cula
  • culaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)