2 intrări
13 definiții
din care- explicative (4)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cufurit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: cufuri] (Pop) 1-5 Cufureală (1-5).
cufurit2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 103/1 / Pl: ~iți, ~e / E: cufuri] (Pop) 1 Murdărit cu excremente. 2 (Pex) Murdărit. 3 (Cu sens activ) Care suferă de diaree.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cufuri [At: DOSOFTEI, V. S., ap. TDRG / Pzi: ~resc și (rar) cufur / E: ml conforio, -ire] (Pop) 1-2 vtr A (se) murdări cu excremente lichide. 3 vt (Pex) A murdări. 4-5 vri A avea diaree. 6 vr (Fig) A fi cuprins brusc de o mare frică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cufurésc, a -í v. tr. (lat. con-fŏrire = fŏrire, a avea diareĭe, d. fŏria, diareĭe; pv. foira, fr. foire, diareĭe). Triv. Murdăresc cu cufureală: o vacă cufurită murdărește toată cireada (Prov.). V. refl. Urdinez, trepăd, am diareĭe.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cufuri (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cufuresc, 3 sg. cufurește, imperf. 1 cufuream; conj. prez. 1 sg. să cufuresc, 3 să cufurească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cufuri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cufuresc, imperf. 3 sg. cufurea; conj. prez. 3 să cufurească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cufuri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cufuresc, imperf. 3 sg. cufurea; conj. prez. 3 sg. și pl. cufurească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CUFURI vb. v. defeca, ieși.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cufuri vb. v. DEFECA. IEȘI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cufuri (-resc, -it), vb. refl. – 1. A avea diaree. – 2. A muri de frică. – Mr. cufurescu, cufurire, megl. cufărez. Lat. *conforῑre, de la forῑre (Pușcariu 430; Candrea-Dens., 424; REW 2137; DAR; Rosetti, I, 165); cf. gal. esforricar. – Der. cufureală, s. f. (diaree); cufuricios, adj. (laxativ); cufurit, adj. (care are diaree; căcăcios). Cofîrși, vb. (a avea diaree), pare un der. expresiv de la cufuri.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cufuri, cufur, cufuresc, vb. tranz., refl. – (reg.; med.) A avea diaree. – Lat. *conforire, de la forire (Pușcariu, CDDE, Rosetti, cf. DER; MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cufuri, cufur, vb. tranz., refl. – A avea diaree. – Lat. *conforire, de la forire (Pușcariu, Candrea-Densusianu cf. DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
cufuri, cufuresc v. r. a avea diaree
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|