4 definiții pentru cuculiu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cuculiu sn [At: PRAV. GOV. 164, ap. TDRG / Pl: ~ii / E: ngr χουχούλον] (Înv) Potcap (1).

CUCULIU s.n. (Mold., Olt.) Potcap călugăresc. A: Îl aflai cu haina ruptă... și cuculiul denainte. DOSOFTEI, VS. B: Călugărul de-și va lepăda cuculiul său. PRAV. GOV. Etimologie: gr. koukoúlion, sl. kukuIi. Cf. p o t c a p o c.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: cuculiu
substantiv neutru (N53)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuculiu
  • cuculiul
  • cuculiu‑
plural
  • cuculii
  • cuculiile
genitiv-dativ singular
  • cuculiu
  • cuculiului
plural
  • cuculii
  • cuculiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)