14 definiții pentru cubic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÚBIC, -Ă, cubici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. De forma unui cub (1), privitor la cub. ◊ Zahăr cubic = zahăr în formă de mici paralelipipede regulate, cu baza pătratică. ♦ Care conține puterea a treia a unei mărimi. 2. S. f. (Mat.) Curbă care reprezintă, într-un sistem de coordonate carteziene, o ecuație de gradul trei. – Din fr. cubique, lat. cubicus.

cubic, ~ă [At: H XVIII, 15 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr cubique] 1 a Referitor la cub. 2 a Specific cubului. 3 Care aparține cubului. 4 a Care provine de la cub. 5 a (Îs) zahăr ~ Zahăr în formă de mici paralelipipede cu baza pătratică. 6 smf (Mar) Grămadă conținând 1 m3 de piatră măruntă, așezată pe marginea șoselei spre a fi așternută pe drum. 7 sf (Mat) Curbă de gradul al treilea.

CÚBIC, -Ă, cubici, -ce, adj. De forma unui cub (1), Privitor la cub. ◊ Zahăr cubic = zahăr în formă de mici paralelipipede regulate, cu baza pătratică. ♦ Care conține puterea a treia a unei mărimi. – Din fr. cubique, lat. cubicus.

CÚBIC, -Ă, cubici, -e, adj. Care se referă la cub, de forma unui cub. Figură cubică.Zahăr cubic = zahăr în formă de mici prisme regulate cu baza pătrată.

CÚBIC, -Ă adj. Referitor la cub; ca un cub. ◊ Zahăr cubic = zahăr în formă de mici prisme regulate. [Cf. fr. cubique].

CÚBIC, -Ă I. adj. referitor la cub; în formă de cub. ♦ sistem ~ = sistem de cristalizare care prezintă câte patru axe de simetrie. II. s. f. (mat.) curbă de gradul al treilea. (< fr. cubique)

CÚBIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care are formă de cub. 2) Care ține de cub; propriu cubului. /<fr. cubique, lat. cubicus

cubic a. 1. ce ține de cub: figură cubică; 2. rădăcină cubică a unui număr care, ridicată la cub dă numărul propus: 3 e rădăcina cubică a lui 27.

*cúbic, -ă adj. (lat. cúbicus, vgr. kybikós). Relativ la cub: rădăcina cubică. În formă de cub saŭ apropiat de forma cubuluĭ: pavaj de peatră cubică (în realitate, e în formă de paralelipiped, ca și zahăru numit „cubic”, care, maĭ rar, se fabrică și’n formă exact cubică).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cúbic adj. m., pl. cúbici; f. cúbică, pl. cúbice

cúbic adj. m., pl. cúbici; f. sg. cúbică, pl. cúbice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÚBIC adj. (prin Olt.) mașinat, (înv.) cubicesc. (Zahăr ~.)

CUBIC adj. (prin Olt.) mașinat, (înv.) cubicesc. (Zahăr ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cubice s. n. pl. (intl.) zaruri.

Intrare: cubic
cubic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cubic
  • cubicul
  • cubicu‑
  • cubică
  • cubica
plural
  • cubici
  • cubicii
  • cubice
  • cubicele
genitiv-dativ singular
  • cubic
  • cubicului
  • cubice
  • cubicei
plural
  • cubici
  • cubicilor
  • cubice
  • cubicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cubic

  • 1. De forma unui cub, privitor la cub.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Figură cubică.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Sistem cubic = sistem de cristalizare care prezintă câte patru axe de simetrie.
      surse: MDN '00
    • 1.2. Zahăr cubic = zahăr în formă de mici paralelipipede regulate, cu baza pătratică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.3. Care conține puterea a treia a unei mărimi.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: