2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cușei vti [At: ȚIPLEA, P. P. / V: ~șâi / Pzi: ~esc / E: ucr кущеи] (Ucm) A bea puțin.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cușeí (-iésc, -ít), vb. – A ciuguli, a mînca pe apucate. Rut. kušati (DAR). În Bucov.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cușeí, cușeiésc, vb. IV (reg.) a gusta, a bea puțin.

Intrare: cușeire
cușeire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cușeire
  • cușeirea
plural
  • cușeiri
  • cușeirile
genitiv-dativ singular
  • cușeiri
  • cușeirii
plural
  • cușeiri
  • cușeirilor
vocativ singular
plural
Intrare: cușei
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cușei
  • cușeire
  • cușeit
  • cușeitu‑
  • cușeind
  • cușeindu‑
singular plural
  • cușeiește
  • cușeiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cușeiesc
(să)
  • cușeiesc
  • cușeiam
  • cușeii
  • cușeisem
a II-a (tu)
  • cușeiești
(să)
  • cușeiești
  • cușeiai
  • cușeiși
  • cușeiseși
a III-a (el, ea)
  • cușeiește
(să)
  • cușeiască
  • cușeia
  • cușei
  • cușeise
plural I (noi)
  • cușeim
(să)
  • cușeim
  • cușeiam
  • cușeirăm
  • cușeiserăm
  • cușeisem
a II-a (voi)
  • cușeiți
(să)
  • cușeiți
  • cușeiați
  • cușeirăți
  • cușeiserăți
  • cușeiseți
a III-a (ei, ele)
  • cușeiesc
(să)
  • cușeiască
  • cușeiau
  • cușei
  • cușeiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)