O definiție pentru cușaj


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cușáj s. n., pl. cușáje

Intrare: cușaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cușaj
  • cușajul
  • cușaju‑
plural
  • cușaje
  • cușajele
genitiv-dativ singular
  • cușaj
  • cușajului
plural
  • cușaje
  • cușajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)