2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRONOLOGIZÁ vb. I. tr. (Liv.) A așeza, a dispune cronologic. [Et. incertă].

CRONOLOGIZÁ vb. tr. a dispune cronologic. (< cronolog/ic/ + -iza)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cronologizá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. cronologizeáză

Intrare: cronologizat
cronologizat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cronologizat
  • cronologizatul
  • cronologizatu‑
  • cronologiza
  • cronologizata
plural
  • cronologizați
  • cronologizații
  • cronologizate
  • cronologizatele
genitiv-dativ singular
  • cronologizat
  • cronologizatului
  • cronologizate
  • cronologizatei
plural
  • cronologizați
  • cronologizaților
  • cronologizate
  • cronologizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: cronologiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cronologiza
  • cronologizare
  • cronologizat
  • cronologizatu‑
  • cronologizând
  • cronologizându‑
singular plural
  • cronologizea
  • cronologizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cronologizez
(să)
  • cronologizez
  • cronologizam
  • cronologizai
  • cronologizasem
a II-a (tu)
  • cronologizezi
(să)
  • cronologizezi
  • cronologizai
  • cronologizași
  • cronologizaseși
a III-a (el, ea)
  • cronologizea
(să)
  • cronologizeze
  • cronologiza
  • cronologiză
  • cronologizase
plural I (noi)
  • cronologizăm
(să)
  • cronologizăm
  • cronologizam
  • cronologizarăm
  • cronologizaserăm
  • cronologizasem
a II-a (voi)
  • cronologizați
(să)
  • cronologizați
  • cronologizați
  • cronologizarăți
  • cronologizaserăți
  • cronologizaseți
a III-a (ei, ele)
  • cronologizea
(să)
  • cronologizeze
  • cronologizau
  • cronologiza
  • cronologizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)