9 definiții pentru cromatofor

cromatofor sm [At: DN2 / Pl: ~i / E: fr chromatophore] 1 (Zlg) Celulă care conține pigment colorant. 2 Corpuscul din celulele plantelor superioare și ale unor alge care conțin clorofilă sau alți pigmenți.

CROMATOFÓR, cromatofori, s. m. 1. (Zool.) Celulă care conține pigment colorant. 2. Corpuscul din celulele plantelor superioare și ale unor alge care conține clorofilă sau alți pigmenți. – Din fr. chromatophore.[1]

  1. În original, probabil incorect:... și ale unor alge care conțin clorofilă... Pentru sensul 2, corpusculul este cel care conține pigment (nu celulele, plantele sau algele). — cata

CROMATOFÓR, cromatofori, s. m. 1. (Zool.) Celulă care conține pigment colorant. 2. Corpuscul din celulele plantelor superioare și ale unor alge care conține clorofilă sau alți pigmenți. – Din fr. chromatophore.

cromatofór s. m., pl. cromatofóri

cromatofór s. m., pl. cromatofóri

CROMATOFÓR s.m. Celulă care conține pigment; cromofor. [< fr. chromatophore, cf. gr. chroma – culoare, phoros – purtător].

CROMATOFÓR s. m. 1. (bot.) organit din citoplasmă care conține pigmenți. 2. celulă pigmentată a dermei, capabilă să schimbe culoarea animalului. (< fr. chromatophore)

CROMATOFÓR ~i m. Celulă care conține pigment. /<fr. chromatophore


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CROMATO- „culoare, colorație, pigmentație”. ◊ gr. khroma, khromatos „culoare” > fr. chromato-, engl. id., germ. id., it. cromato- > rom. cromato-. □ ~blast (v. -blast), s. n., celulă tînără care conține sau care poate produce pigmenți; sin. cromoblast; ~cit (v. -cit), s. n., celulă cu pigmenți; sin. cromocit; ~disopsie (v. dis-, v. -opsie), s. f., imposibilitate de a distinge culorile; ~fag (v. -fag), s. m., celulă fagocită care înglobează pigmenți; sin. cromofag; ~fil (v. -fil1), adj., care fixează coloranții; sin. cromofil; ~filie (v. -filie1), s. f., afinitate a unor plante pentru materiile colorate; ~fobie (v. -fobie), s. f., ereutofobie*; ~for (v. -for), s. m., 1. Celulă care conține pigment colorat; sin. cromofor (2). 2. Corpuscul din celulele plantelor superioare, care conține clorofilă sau alți pigmenți; ~gen (v. -gen1), adj., care colorează sau care produce materii colorante; ~geneză (v. -geneză), s. f., fenomen de producere a unor substanțe colorate de către bacterii și fungi, ca rezultat al activității metabolice; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu fizico-chimic de separare a substanțelor dintr-o soluție, filtrîndu-se printr-un absorbant; ~gramă (v. -gramă), s. f., repartiție diferită a componenților unui amestec de substanțe în soluție, care se filtrează printr-un mediu poros; ~liză (v. -liză), s. f., proces de descompunere și de dispariție a cromatinei nucleare; ~logie (v. -logie1), s. f., studiul materiilor colorante de origine vegetală; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea intensității culorilor; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., structură periferică nediferențiată a citoplasmei, impregnată cu pigmenți, la bacterii și cianoficee; sin. cromoplasmă (1); ~plast (v. -plast), s. n., corpuscul colorat din rădăcinile de morcov sau din fructele coapte, cu rol asemănător colorplastelor; sin. cromoplast; ~rexă (v. -rexă), s. f., proces de fragmentare sau de fisurare a nucleului celular într-un număr de particule care se împrăștie în citoplasmă; ~taxie (v. -taxie), s. f., afinitate a unor substanțe de a ataca selectiv cromatina nucleară.

Intrare: cromatofor
cromatofor substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cromatofor cromatoforul
plural cromatofori cromatoforii
genitiv-dativ singular cromatofor cromatoforului
plural cromatofori cromatoforilor
vocativ singular
plural