2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

crișca v vz crâșca

crișcà v.a scrâșni: crișca din măsele.

crișcă1 sf [At: H XVIII, 173 / Pl: nct / E: ucr крищка, srb krizka] (Ban; Buc) 1 Bucățică. 2 Felie. 3 Drob (de sare).

crișcă2 sf [At: H. III, 386 / Pl: nct / E: cf bg крищом] 1 (Orn; reg; pbl) Pescărel-albastru (Alcedo althis). 2 (Trs) Fată naivă. 3 (Trs) Proastă.

scrîșnésc v. intr. (vsl. *skrŭšnontî sau *kr-, a scrîșni, skrŭgitati, skrŭgŭtati, a scrîșni, a scîrțîĭ, bg. skŭršam, kŭršy, frîng, srb. skršiti, skrhati, a frînge, skrušiti, a strivi, skrgutati, a scrîșni, rut. skrišiti, skrušiti, a strivi. V. scîrțîĭ). Scîrțîĭ din dințĭ de furie saŭ de durere. – în Mold. și crîșnesc în nord și crîșc și crișc a -á (cp. cu sîrb. krčati, a striga). La Rebr. scrîșnesc și cr- (2, 44; 209; 213). În Olt scrîjnesc (Șez. 1922; 54). Vechĭ și scîrșnesc, cîrșnesc și scîrșc, a -á (scris și a scîrcĭca).


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

críșcă (críște), s. f. – Bucată. Sb. križka, rut. kriška (DAR). În Banat și Bucov.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

crișcá (crâșcá), vb. I (reg.) a scrâșni (din dinți).

crișcă1 s.f. (reg.) bucățică, felie; drob, crușet.

crișcă2 s.f. (reg.) 1. pasăre de baltă. 2. fată naivă, proastă.

Intrare: crișca
crișca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: crișcă
substantiv feminin (F9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crișcă
  • crișca
plural
  • criște
  • criștele
genitiv-dativ singular
  • criște
  • criștei
plural
  • criște
  • criștelor
vocativ singular
plural