7 definiții pentru crepa

crepa v vz crăpa

crep3 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: fr crêpe] 1 Cauciuc natural de culoare alb-gălbuie, preparat din latex, prin coagulare cu acid acetic, folosit pentru tălpi la încălțăminte. 2 (Îs) Pantofi cu (sau de) ~ Pantofi cu talpă de crep3 (1).

crep1 sn [At: LB / Pl: ~uri / E: ger Krippe] (Gmsr) 1 Scară de deasupra ieslei Si: (reg) creplă (1). 2 Jgheab de adăpat vitele, dintr-un trunchi de copac scobit Si: (reg) creplă (2).

crep2 sn [At: ALECSANDRI, P. III, 88 / Pl: ~uri / E: fr crêpe] 1-2 (Văl din) țesătură subțire, fină, ondulată, din fire de mătase sau lână suprarăsucite Si: (înv) zăbranic. 3 Bucată de crep (2) negru, purtată la pălărie, la braț sau la rever în semn de doliu. 4 (Îc) ~-satin Țesătură cu una dintre fețe mată, iar cealaltă lucioasă.

crăp, a v. intr. (vrom. crep, d. lat. crepo, -áre, part. crépitus, pop. crepátus, a pîrli; it. crepare, pv. crebar, fr. crever, sp. pg. quebrar). Explodez, mă sparg, plesnesc, mă deschid (de căldură, de uscăcĭune, de ger, din cauza uneĭ loviturĭ). Fam. Mor de multă sforțare, de un anevrizm: calu a crăpat de fugă, el a mîncat pîn’a crăpat. A crăpa de necaz, a fi foarte furios că nu te poțĭ răzbuna. V. tr. Fac să explodeze orĭ să se spargă (o ghĭulea, o peatră). Deschid puțin: a crăpa ușa. Despic (Munt.): a crăpa lemne. V. refl. Se crapă de ziŭă, se luminează de ziŭă, apare crepusculu. – Vechĭ și azĭ în Trans. pe alocurea crep, crepĭ, creapă, să crepe, crepat, în Munt. crap, crapĭ, crapă, să crape, crăpat. Cp. cu răbd.

Intrare: crepa
crepa
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.