O definiție pentru credențar

credențár, credențári, s.m. (reg.) fecior, care servește la masă; sufragiu, ospătar.

Intrare: credențar
credențar
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular credențar credențarul
plural credențari credențarii
genitiv-dativ singular credențar credențarului
plural credențari credențarilor
vocativ singular
plural