CREAȚIONISM s. n. Teorie teologică potrivit căreia sufletul fiecărui individ provine, prin creație nemijlocită, de la Dumnezeu, afirmându-se astfel că sufletul este un principiu deosebit de trup. [Pr.: cre-a-ți-o-] – Din fr. créationisme.

creaționism sn [At: DN³ / P: cre-a-ți-o~ / Pl: ~e / E: fr créationisme] 1 Concepție potrivit căreia universul a fost creat de Dumnezeu. 2 Teorie potrivit căreia sufletul fiecărui individ ar proveni, prin creație nemijlocită, de la Dumnezeu, deci ar fi un principiu deosebit de trup.

CREAȚIONISM s. n. Concepție teologică potrivit căreia sufletul fiecărui individ provine, prin creație nemijlocită, de la Dumnezeu, afirmându-se astfel că sufletul este un principiu deosebit de trup. [Pr.: cre-a-ți-o-] – Din fr. créationisme.

CREAȚIONISM s.n. Concepție teologică potrivit căreia lumea ar fi fost creată de către divinitate. [< fr. créationisme].

CREAȚIONISM s. n. concepție teologică potrivit căreia lumea a fost creată de către divinitate. (< fr. créationisme)

CREAȚIONISM Concepție teologică potrivit căreia lumea a fost creată de Dumnezeu. /<fr. créationisme

creaționism (desp. cre-a-ți-o-) s. n.

creaționism (cre-a-ți-o-) s. n.

creaționism s. n. (sil. cre-a-ți-o-)

CREAȚIONÍSM (< fr.; {s}) s. n. Teorie teologică potrivit căreia sufletul fiecărui individ provine, prin creație nemijlocită, de la Dumnezeu, nu de la părinți, afirmîndu-se astfel că sufletul este un principiu deosebit de trup. Reprezentanți: Sf. Atanasie, Sf. Grigorie de Nyssa, Sf. Ioan Gură de Aur.