O definiție pentru crancădău

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

crancădău, crancădăi, s.m. (reg.) băiat crescut prea repede; crancor.

Intrare: crancădău
crancădău substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crancădău
  • crancădăul
  • crancădău‑
plural
  • crancădăi
  • crancădăii
genitiv-dativ singular
  • crancădău
  • crancădăului
plural
  • crancădăi
  • crancădăilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)