CRAMBE s. f. plantă cruciferă comestibilă, cu conținut mare de ulei și proteine. (< fr. crambé, gr. krambe, varză)

crambe s. f.

CRAMBE L., CRAMBE, fam. Cruciferae. Gen originar din America tropicală, Asia Centrală, Europa, regiuni mediteraneene, cca 20 specii, erbacee, anuale sau perene. Tulpină groasă, foarte ramificată (tufa gri-verde), glabră sau pubescentă. Frunze penat- sectate. înflorește în apr.-iun., flori albe, în ciorchine, stamine mai lungi, desdentate. Fruct, păstaie aproape globuloasă, moriospermă.

Crambe cordifolia Stev. Specie care înflorește vara, flori albe, în panicule mari. Tulpină ramificată cu frunzele de la bază foarte mari, cordiforme, neregulat-dentate, iar celelalte ovate, dentate, glabre, cu excepția pețiolilor care sînt foarte pubescenți. Perenă, cca 1,5-2 m înălțime.

Crambe maritima L. Specie care înflorește în mai-iun. Flori albe cu petale obovate, scurt-unghiulate. Tulpini (cca 0,85 m înălțime) glabre, erecte, ramificate. Frunze ondulate foarte mari, verzi-albăstrui, cărnos-pieloase, cele tulpinale lanceolate sau liniare, cele bazilare subrotunde, pețiolate, penate, dentate. Rizom gros, ramificat, cu lăstari subterani.

Crambe tataria Sebeok. Specie care înflorește primăvara. Flori albe cu petale lungi de cca 6 mm, pe pedunculi îndepărtați, în inflorescență ramificată, compusă dintr-un mare număr de ciorchini umbelați. Frunze mari, nu prea groase, puțin cărnoase, cele tulpinale penate sau lobate, cele bazilare bipinatifide, acoperite la început cu peri aspri, pe partea inferioară cu peri albi pe nervuri. Plantă perenă (cca 1,5 m înălțime), foarte ramificată. Fructe, păstăi biarticulate, lung-pedunculate.