12 definiții pentru crainică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRÁINIC, -Ă, crainici, -ce, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană care transmite informațiile, comunicările, știrile oficiale etc. și anunță programul la o stație de radio, de televiziune sau la o manifestație; spicher. 2. S. m. (Înv.) Persoană care anunța mulțimii poruncile suveranului sau ale autorităților; vestitor. 3. S. m. (Reg.) Hăitaș, gonaci (la vânătoare). – Din ucr. krajnik.

CRÁINIC, -Ă, crainici, -ce, subst. 1. S. m. (Înv.) Persoană care anunța mulțimii poruncile suveranului sau ale autorităților; vestitor. 2. S. m. și f. Persoană care citește informațiile, comunicările, știrile oficiale etc., anunță programul la o stație de radio, de televiziune sau la o manifestație; spicher. 3. S. m. (Reg.) Hăitaș, gonaci (la vânătoare). – Din ucr. krajnik.

CRÁINIC, -Ă, crainici, -e, s. m. și f. 1. (Învechit și arhaizant; numai la m.) Persoană care anunța altădată poporului știrile oficiale; vestitor. Împăratul a dat de știre, prin crainicii săi, în toată lumea, că oricine s-a afla să-i facă, de la casa aceluia și pînă la curțile împărătești, un pod de aur... aceluia îi dă fata. CREANGĂ, P. 77. În zadar ca s-o mai cate tu trimiți în lume crainic. EMINESCU, O. I 83. Și pe masa-mpărătească sare-un greier, crainic sprinten, Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătînd din pinten. EMINESCU, O. I 87. ◊ Fig. Radioul din țara noastră este un crainic al politicii de pace a partidului și guvernului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2654. 2. (Astăzi) Persoană care citește comunicările oficiale la o stație de radio; spicher. 3. (Regional) Hăitaș, gonaș (la vînătoare). Au strigat crainicii printre stufuri, apoi am tras trei focuri de armă. SADOVEANU, P. M. 118.

CRÁINIC ~că (~ci, ~ce) m. și f. 1) înv. Persoană care aducea la cunoștința mulțimii poruncile suveranului sau ale autorităților; vestitor. 2) Persoană care citește informațiile, comunicările oficiale, anunță programul la un post de radio sau de televiziune; spicher. /<ucr. krajnik


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cráinică s. f., g.-d. art. cráinicei; pl. cráinice

cráinică s. f., g.-d. art. cráinicei; pl. cráinice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRÁINICĂ s. spicheriță. (~ la radio.)

CRAINICĂ s. spicheriță. (~ la radio.)

CRÁINIC s. 1. mesager, sol, trimis, vestitor, (reg.) crancău, (înv.) poslaneț, poslanic, pristav, strigător, telal. (Au anunțat vestea printr-un ~.) 2. spicher. (~ la televiziune.)

CRÁINIC s. v. buhai, coinac, colăcar.

CRAINIC s. 1. mesager, sol, trimis, vestitor, (reg.) crancău, (înv.) poslaneț, poslanic, pristav, strigător, telal. (Au anunțat vestea printr-un ~.) 2. spicher. (~ la televiziune.) erată

crainic s. v. BUHAI. COINAC. COLĂCAR.

Intrare: crainică
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crainică
  • crainica
plural
  • crainice
  • crainicele
genitiv-dativ singular
  • crainice
  • crainicei
plural
  • crainice
  • crainicelor
vocativ singular
  • crainică
  • crainico
plural
  • crainicelor

crainic, -ă crainic crainică grainic

  • 1. Persoană care transmite informațiile, comunicările, știrile oficiale etc. și anunță programul la o stație de radio, de televiziune sau la o manifestație.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: spicher, -iță
  • 2. substantiv masculin învechit Persoană care anunța mulțimii poruncile suveranului sau ale autorităților.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vestitor (persoană) 4 exemple
    exemple
    • Împăratul a dat de știre, prin crainicii săi, în toată lumea, că oricine s-a afla să-i facă, de la casa aceluia și pînă la curțile împărătești, un pod de aur... aceluia îi dă fata. CREANGĂ, P. 77.
      surse: DLRLC
    • În zadar ca s-o mai cate tu trimiți în lume crainic. EMINESCU, O. I 83.
      surse: DLRLC
    • Și pe masa-mpărătească sare-un greier, crainic sprinten, Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătînd din pinten. EMINESCU, O. I 87.
      surse: DLRLC
    • figurat Radioul din țara noastră este un crainic al politicii de pace a partidului și guvernului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2654.
      surse: DLRLC
  • 3. substantiv masculin regional Hăitaș, gonaci (la vânătoare).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gonaci hăitaș (gonaci) un exemplu
    exemple
    • Au strigat crainicii printre stufuri, apoi am tras trei focuri de armă. SADOVEANU, P. M. 118.
      surse: DLRLC

etimologie: