O definiție pentru crăstitel
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
Crăstitel s.m. sg. (înv.) Ioan Botezătorul.
Intrare: crăstitel
crăstitel substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)