opțiuni
  • info

8 definiții pentru crânguleț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRÂNGULEȚ, crângulețe, s. n. Diminutiv al lui crâng; crângușor. – Crâng + suf. -uleț.

CRÂNGULEȚ, crângulețe, s. n. Diminutiv al lui crâng; crângușor. – Crâng + suf. -uleț.

crânguleț sn [At: ISPIRESCU, L. 289 / Pl: ~e / E: crâng+ -uleț] 1-32 (Șhp) Crâng (1-2, 14-22, 28, 30-32, 35) (mic).

CRÎNGULEȚ, crîngulețe, s. n. Diminutiv al lui crîng. Băiatul rămase adumbrit într-un crînguleț verde... iară cotoșmanul o rupse d-a fuga spre curtea boierului celui mare. ISPIRESCU, L. 289.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

crânguleț s. n., pl. crângulețe

crânguleț s. n., pl. crângulețe

crânguleț s. n., pl. crângulețe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CRÂNGULEȚ s. (BOT.) crângușor.

CRÂNGULEȚ s. (BOT.) crîngușor.

Intrare: crânguleț
crânguleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crânguleț
  • crângulețul
  • crângulețu‑
plural
  • crângulețe
  • crângulețele
genitiv-dativ singular
  • crânguleț
  • crângulețului
plural
  • crângulețe
  • crângulețelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

crânguleț, crângulețesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui crâng. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: crângușor
    • format_quote Băiatul rămase adumbrit într-un crînguleț verde... iară cotoșmanul o rupse d-a fuga spre curtea boierului celui mare. ISPIRESCU, L. 289. DLRLC
etimologie:
  • Crâng + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.