CRĂIȘOR, crăișori, s. m. (Astăzi mai ales în basme) Diminutiv al lui crai (1); fiu de crai. Pentr-un asemenea crăișor, mai ales eu nu mi-oi strica tihna. SADOVEANU, Z. C. 209. Luminate crăișor, miluiește baba cu ceva! Fiul craiului... scoate atunci un ban și zice:- Ține, mătușă! CREANGĂ, P. 191. Fost-au, fost un crăișor Tinerel, mîndru fecior... De soție și-au luat O copilă din cel sat. ALECSANDRI, P. P. 20.