2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

covrigát1 sn [At: MDA ms / Pl: ? / E: covriga] 1 Încolăcire. 2 Ghemuire.

covrigat2, ~ă a [At: LB / Pl: ~ați, ~e / E: covriga] (Înv) 1 Încolăcit2. 2 Ghemuit2.

covríg [At: BIBLIA (1688), 224/1 / Pl: ~igi / E: bg, vsl ковригь] 1 sm Produs alimentar în formă de inel, uneori răsucit, preparat din făină de grâu și presărat cu sare, mac, susan, chimen Si: colac. 2 sm (Pop; Îlav) Când umblau câinii cu ~igi în coadă În vremuri de belșug. 3 (Îal) Niciodată. 4 sm (Îvp; îe) A ajunge sau a ieși, a scoate, a rămâne la ~igi A ajunge foarte sărac. 5 sm (Îe) A se face ~ A se încovoia ca un covrig (1) din cauza frigului, a durerii etc. 6 sm Nod marinăresc. 7 av Încârligat. 8 av În formă de covrig (1). 9 av (D. oameni) Slab.

covrigà v. a se încovriga: ne-am încovrigat împrejurul focului CR.

2) covríg și înc-, a v. tr. (d. covrig 1). Strîng în formă de covrig, încolăcesc. V. refl. Mă strîng, mă ghemuĭesc, mă zgrebulesc (de frig). – Și -gésc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COVRIGÁ vb. v. ghemui, încârliga, încolăci, încovriga, înfășura, învălătuci, răsuci, suci.

covriga vb. v. GHEMUI. ÎNCÎRLIGA. ÎNCOLĂCI. ÎNCOVRIGA. ÎNFĂȘURA. ÎNVĂLĂTUCI. RĂSUCI. SUCI.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

covrigát, -ă, covrigáți, -te, adj. (reg.) încovoiat, ghemuit, chircit, încovrigat.

Intrare: covrigat
covrigat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • covrigat
  • covrigatul
  • covrigatu‑
  • covriga
  • covrigata
plural
  • covrigați
  • covrigații
  • covrigate
  • covrigatele
genitiv-dativ singular
  • covrigat
  • covrigatului
  • covrigate
  • covrigatei
plural
  • covrigați
  • covrigaților
  • covrigate
  • covrigatelor
vocativ singular
plural
Intrare: covriga
verb (VT13)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • covriga
  • covrigare
  • covrigat
  • covrigatu‑
  • covrigând
  • covrigându‑
singular plural
  • covri
  • covrigați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • covrig
(să)
  • covrig
  • covrigam
  • covrigai
  • covrigasem
a II-a (tu)
  • covrigi
(să)
  • covrigi
  • covrigai
  • covrigași
  • covrigaseși
a III-a (el, ea)
  • covri
(să)
  • covrige
  • covriga
  • covrigă
  • covrigase
plural I (noi)
  • covrigăm
(să)
  • covrigăm
  • covrigam
  • covrigarăm
  • covrigaserăm
  • covrigasem
a II-a (voi)
  • covrigați
(să)
  • covrigați
  • covrigați
  • covrigarăți
  • covrigaserăți
  • covrigaseți
a III-a (ei, ele)
  • covri
(să)
  • covrige
  • covrigau
  • covriga
  • covrigaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)