2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

covíț i [At: ALECSANDRI, T. 898 / V: cuv~ / E: fo] (Mol; are) Guiț.

COVÍȚ interj. (Reg.) Guiț. – Onomatopee.

COVÍȚ interj. (Reg.) Guiț. – Onomatopee.

covíț (est), interj. care arată strigătu porculuĭ saŭ purceluluĭ nemulțămit (legat, lovit ș. a.). – În nord cuvíț, în vest guíț.

covițá vi [At: PAMFILE, C. 11 / V: cuv~ / Pzi: 3 ~ță / E: coviț] (Reg) A guița.

COVIȚÁ, pers. 3 covíță, vb. I. Intranz. (Reg.) A guița. – Din coviț.

COVIȚÁ, pers. 3 covíță, vb. I. Intranz. (Reg.) A guița. – Din coviț.

COVIȚÁ, covíț, vb. I. Intranz. (Regional) A guița. O mulțime de glasuri... unele miorlăiau ca mîța, altele covițau ca porcul. CREANGĂ, P. 302. [Scroafa] fuge covițînd. ȘEZ. IV 121. – Variantă: covițăí (HOGAȘ, DR. II 46, VLAHUȚĂ, CL. 113) vb. IV.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

covițá (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 covíță

covițá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. covíță


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COVÍȚ interj. v. groh, guiț.

COVIȚÁ vb. v. grohăi, guița.

covița vb. v. GROHĂI. GUIȚA.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

covíț interj. – Imită strigătul porcului, guiț. Creație expresivă. – Der. covița (var. coviți, covițăi, covițăli), vb. (a guița), cf. rut. kovicaty, bg. kvică. Cf. și guiț.

Intrare: coviț
coviț interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • coviț
Intrare: covița
verb (V1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • covița
  • covițare
  • covițat
  • covițatu‑
  • covițând
  • covițându‑
singular plural
  • coviță
  • covițați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coviț
(să)
  • coviț
  • covițam
  • covițai
  • covițasem
a II-a (tu)
  • coviți
(să)
  • coviți
  • covițai
  • covițași
  • covițaseși
a III-a (el, ea)
  • coviță
(să)
  • covițe
  • covița
  • coviță
  • covițase
plural I (noi)
  • covițăm
(să)
  • covițăm
  • covițam
  • covițarăm
  • covițaserăm
  • covițasem
a II-a (voi)
  • covițați
(să)
  • covițați
  • covițați
  • covițarăți
  • covițaserăți
  • covițaseți
a III-a (ei, ele)
  • coviță
(să)
  • covițe
  • covițau
  • covița
  • covițaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)