COVĂCIE, covacii, s. f. (Regional) 1. Meseria covaciului. Învață covăcia. 2. Atelierul covaciului; fierărie, făurărie, covălie. Gemeau covăciile în bătaia barosurilor; băbuțe chioare apucau furcile de tors și îmbălau cuierele oftînd. CAMILAR, T. 202. Își avea covăcia unde se-ntîlnesc trei căi, în mijlocul satului. AGÎRBICEANU, S. P. 51.