6 definiții pentru cotutelă

COTUTÉLĂ, cotutele, s. f. Tutelă deținută de două sau de mai multe persoane. – Din fr. cotutelle.

COTUTÉLĂ, cotutele, s. f. Tutelă deținută de două sau de mai multe persoane. – Din fr. cotutelle.

cotutélă s. f., g.-d. art. cotutélei; pl. cotutéle

cotutélă s. f. → tutelă

COTUTÉLĂ s.f. Tutelă deținută de două sau mai multe persoane. [Cf. fr. cotutelle].

COTUTÉLĂ s. f. tutelă deținută de două sau mai multe persoane. (< fr. cotutelle)

Intrare: cotutelă
cotutelă substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotute cotutela
plural cotutele cotutelele
genitiv-dativ singular cotutele cotutelei
plural cotutele cotutelelor
vocativ singular
plural