2 definiții pentru cotrohaliță

cotroháliță smf [At: CABA, SĂL. / Pl: ~țe / E: ns cf mg kotorojni, kotrodni] (Reg) Vagabond.

cotroháliță, cotrohálițe, s.f. și m. (reg.) vântură-lume, vagabond.

Intrare: cotrohaliță
cotrohaliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotrohaliță cotrohalița
plural cotrohalițe cotrohalițele
genitiv-dativ singular cotrohalițe cotrohaliței
plural cotrohalițe cotrohalițelor
vocativ singular
plural