6 definiții pentru coteicuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coteicúță sf [At: SBIERA, P. 115/41 / Pl: ~țe / E: coteică + -uță] 1-18 (Șhp) Coteică1 (1-9) (mică).

COTEICÚȚĂ, coteicuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui coteică.Coteică + suf. -uță.

COTEICÚȚĂ, coteicuțe, s. f. Diminutiv al lui coteică.Coteică + suf. -uță.

COTEICÚȚĂ, coteicuțe, s. f. (Regional) Coteică. Pornindu-se însă de la curte, s-au hiat și o coteicuță cu dînșii. SBIERA, P. 115.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coteicúță (rar) s. f., g.-d. art. coteicúței; pl. coteicúțe

coteicúță s. f., g.-d. art. coteicúței; pl. coteicúțe

Intrare: coteicuță
coteicuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coteicuță
  • coteicuța
plural
  • coteicuțe
  • coteicuțele
genitiv-dativ singular
  • coteicuțe
  • coteicuței
plural
  • coteicuțe
  • coteicuțelor
vocativ singular
plural

coteicuță

  • 1. rar Diminutiv al lui coteică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Pornindu-se însă de la curte, s-au luat și o coteicuță cu dînșii. SBIERA, P. 115.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Coteică + sufix -uță.
    surse: DEX '98 DEX '09