3 definiții pentru costumar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

costumár, -ă adj. De costum ◊ „«Secolul mărgăritarelor» este numit veacul șaisprezece în cartea celor «Cinci secole de istorie costumară românească» a lui Al. Alexianu.” Săpt. 22 XI 74 p. 8 (din costum + -ar)

costumar a. privitor la costume: arheologie costumară.

*costumár m. (d. costum; fr. costumier). Cel ce face, vinde saŭ procură costume de bal saŭ de teatru saŭ îngrijește de costumele unuĭ teatru.

Intrare: costumar
costumar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • costumar
  • costumarul
  • costumaru‑
  • costuma
  • costumara
plural
  • costumari
  • costumarii
  • costumare
  • costumarele
genitiv-dativ singular
  • costumar
  • costumarului
  • costumare
  • costumarei
plural
  • costumari
  • costumarilor
  • costumare
  • costumarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)