2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Costin m. 1. (Miron), bărbat cu cunoștințe întinse în istorie și literatură, ucis (deși nevinovat) din ordinul lui Cantemir-Vodă; eminent cronicar al Moldovei, al cărui Letopiseț merge dela 1594 până la 1662 (1630-1691); 2. (Nicolaie), fiul celui precedent, om de stat, continuă cronica părintelui său (1660-1712).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

COSTIN, familie de boieri din Moldova. Mai importanți: 1. Miron. C (1633-1691), cronicar de orientare umanistă, mare logofăt al Moldovei, partizan al alianței cu Polonia, ucis, împreună cu fratele său, hatmanul Velicico, din porunca domnitorului Constantin Cantemir. Povestitor și portretist talentat, a continuat, sub titlul „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace”, letopisețul lui Grigore Ureche, relatînd evenimentele din istoria Moldovei dintre 1595-1661. A mai scris poemul filozofic „Viața lumii”, lucrarea „De neamul moldovenilor”, afirmînd originea romană a poporului român, precum și două cronici în limba polonă: „Cronica țărilor Moldovei și Munteniei” și „Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Românească”. 2. Nicolae C. (c. 1660-1712), cronicar oficial al lui Nicolae Mavrocordat, compilator de cronici românești și străine. Fiul lui C. (1). A prelucrat în românește romanul episcopului spaniol Antonio D. Guevara „Ceasornicul domnilor”.

Costin, -a, -aș, -ca, -escu, -iu, -oiu v. Constantin II A 19, 20.

Intrare: costin
costin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Costin
Costin nume propriu
nume propriu (I3)
  • Costin