6 definiții pentru cosemnatar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COSEMNATAR, -Ă, cosemnatari, -e, s. m. și f. Persoană care cosemnează. – Co- + semnatar (după fr. cosignataire).
COSEMNATAR, -Ă, cosemnatari, -e, s. m. și f. Persoană care cosemnează. – Co- + semnatar (după fr. cosignataire).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cosemnatar, ~ă smf [At: DN3 / Pl: ~ri, ~e / E: co- + semnatar] Persoană care semnează alături de altele un act, o lucrare etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COSEMNATAR, -Ă s.m. și f. Cel care a semnat alături de alții. [După fr. cosignataire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COSEMNATAR, -Ă s. m. f. cel care consemnează. (după fr. consignataire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+cosemnatar s. m., pl. cosemnatari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cosemnatar s. m., pl. cosemnatari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: cosemnatar
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cosemnatar, cosemnatarisubstantiv masculin cosemnatară, cosemnataresubstantiv feminin
- 1. Persoană care cosemnează. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Co- + semnatar MDA2 DEX '09 DEX '98
- cosignataire MDA2 DEX '09 DEX '98 DN