13 definiții pentru corpolență corpulență
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CORPOLÉNȚĂ s. f. Însușirea de a fi corpolent. – Din fr. corpulence.
CORPOLÉNȚĂ s. f. Însușirea de a fi corpolent. – Din fr. corpulence.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
corpolență sf [At: CĂLINESCU, E. O. I 17 / V: (îvr) ~pul~ / Pl: ~țe / E: lat corpulentia] 1 Mărime a trupului Si: (înv) trupeșie. 2 Grosime a corpului Si: (înv) trupeșie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CORPOLÉNȚĂ s. f. Însușirea de a fi corpolent.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CORPOLÉNȚĂ s.f. Însușirea de a fi corpolent. [Cf. lat. corpulentia, fr. corpulence, it. corpulenza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CORPOLÉNȚĂ s. f. însușirea de a fi corpolent. (< fr. corpulence, lat. corpulentia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CORPOLÉNȚĂ f. Caracter corpolent; configurație viguroasă; trupeșie. /<fr. corpulance
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
corpulență sf vz corpolență
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
corpulență f. mărimea și grosimea omului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*corpulénță f., pl. e (lat. corpulentia). Calitatea de a fi corpulent. – Fals -olénță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
corpolénță s. f., g.-d. art. corpolénței
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
corpolénță s. f., g.-d. art. corpolénței
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CORPOLÉNȚĂ s. (rar) trupeșie. (~ unei persoane.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CORPOLENȚĂ s. (rar) trupeșie. (~ unei persoane.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: Scriban | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
corpolență corpulență
- 1. Însușirea de a fi corpolent.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: trupeșie
etimologie:
- limba franceză corpulencesurse: DEX '09 DEX '98 DN