2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cornificat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cornifica] (Rar) 1-3 Cornificare (1-3).

cornificat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: cornifica] 1 (D. stratul de bază al epidermei) Transformat în celule osoase. 2 Transformat în țesut cornos. 3 (Fam; rar; d. soț) Încornorat (2).

CORNIFICA, cornific, vb. I. 1. Tranz. A transforma celulele moi din stratul de bază al epidermei în celule cornoase. 2. Refl. A se transforma în țesut cornos. – Din corn1.

CORNIFICA, cornific, vb. I. 1. Tranz. A transforma celulele moi din stratul de bază al epidermei în celule cornoase. 2. Refl. A se transforma în țesut cornos. – Din corn1.

cornifica [At: DN3 / Pzi: ~ific / E: corn1 + -ifica] 1 vt A transforma celulele moi din stratul de bază al epidermei în celule osoase. 2 vr A se transforma în țesut comos. 3 vt (Fam; d. femei căsătorite) A încornora.

CORNIFICA vb. I. 1. tr. A transforma celulele moi din stratul de bază al epidermei în celule cornoase. ♦ (Fam.; despre femei căsătorite) A-și înșela soțul; a încornora. 2. refl. A se transforma în țesut cornos. [P.i. cornific. / cf. lat. cornus – corn, fieri – a deveni].

CORNIFICA vb. I. tr. a transforma celulele moi din stratul de bază al epidermei în celule cornoase. ◊ (fam.; despre femei căsătorite) a-și înșela soțul; a încornora. II. refl. a se transforma în țesut cornos. (< corn + -ifica)

A CORNIFICA cornific tranz. A face să se cornifice. /corn + suf. ~ifica

A SE CORNIFICA pers. 3 se cornifică intranz. A se transforma în țesut cornos. /corn + suf. ~ifica

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cornifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. cornific, 2 sg. cornifici, 3 cornifică; conj. prez. 1 sg. să cornific, 3 să cornifice

cornifica (a ~) vb., ind. prez. 3 cornifică

cornifica vb., ind. prez. 3 sg. și pl. cornifică

Intrare: cornificat
cornificat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cornificat
  • cornificatul
  • cornificatu‑
  • cornifica
  • cornificata
plural
  • cornificați
  • cornificații
  • cornificate
  • cornificatele
genitiv-dativ singular
  • cornificat
  • cornificatului
  • cornificate
  • cornificatei
plural
  • cornificați
  • cornificaților
  • cornificate
  • cornificatelor
vocativ singular
plural
Intrare: cornifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cornifica
  • cornificare
  • cornificat
  • cornificatu‑
  • cornificând
  • cornificându‑
singular plural
  • cornifică
  • cornificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cornific
(să)
  • cornific
  • cornificam
  • cornificai
  • cornificasem
a II-a (tu)
  • cornifici
(să)
  • cornifici
  • cornificai
  • cornificași
  • cornificaseși
a III-a (el, ea)
  • cornifică
(să)
  • cornifice
  • cornifica
  • cornifică
  • cornificase
plural I (noi)
  • cornificăm
(să)
  • cornificăm
  • cornificam
  • cornificarăm
  • cornificaserăm
  • cornificasem
a II-a (voi)
  • cornificați
(să)
  • cornificați
  • cornificați
  • cornificarăți
  • cornificaserăți
  • cornificaseți
a III-a (ei, ele)
  • cornifică
(să)
  • cornifice
  • cornificau
  • cornifica
  • cornificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cornifica, cornificverb

  • 1. tranzitiv A transforma celulele moi din stratul de bază al epidermei în celule cornoase. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. reflexiv A se transforma în țesut cornos. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • corn MDA2 DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.