O definiție pentru cormautocor
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
CORM-, v. CORMO-. □ ~autocore (v. auto-, v. -cor), adj., s. f. pl., (plante) care se răspîndesc pe cale vegetativă.
Intrare: cormautocor
cormautocor adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)